La fel ca şi problema autorizaţiilor sanitare pentru şcoli, cea a analizelor biologice la fântânile publice tinde să devină un alt subiect discutat în şedinţele organizate de Prefectură şi… atât.
Din nou, dr. Miţa Vermeşan, medic primar de igienă în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, vine în faţa autorităţilor judeţene să se plângă de nepăsarea de care dau dovadă primarii din mediul rural atunci când vine vorba de calitatea apei din fântânile din cele 69 de comune şi 223 de sate şi cătune ale judeţului.
Deşi de obicei este nevoie de o tragedie pentru ca autorităţile să facă ceva, în acest caz nici măcar moartea unui nou-născut n-a reuşit să genereze vreo reacţie.
„La Iam, acolo unde a murit un copil din cauza apei cu nitraţi, analizele microbiologice au demonstrat că pericolul încă există, apa din fântâni fiind neconformă“, a spus dr. Vermeşan. Apă care poate oricând să aducă decesul copiilor sub un an prin ceea ce se cunoşte ca fiind boala albastră, ei fiind cei mai expuşi, conform analizelor DSP, în zona Măureni, Vrani sau Socol.
„Administraţiile publice au primit adrese scrise din partea DSP cu recomandarea de a nu se mai folosi aceea apă pentru alimentaţia populaţiei infantile şi de a avertiza populaţia cu privire la riscul la care se expune consumând apă nepotabilă“, a mai spus Vermeşan. Din păcate, lucrătorii DSP primesc de fiecare dată acelaşi răspuns din partea primarilor din mediul rural: „Nu sunt bani!“ Deşi o astfel de analiză costă în jur de 200 de lei, sunt comune care au zeci de fântâni şi, având în vedere ce bugete sunt, se găsesc alte destinaţii pentru bani decât folosirea lor pentru analizarea apei.
Cele 69 de comune, cu satele aparţinătoare, cu o populaţie de aproximativ 145.000 de locuitori, dispun în mare parte de sisteme centrale de aprovizionare cu apă. Deşi legea prevede ca aceste sisteme să funcţioneze în baza unei autorizaţii sanitare, „la nivelul judeţului sunt 43 de comune care deţin unul sau două sisteme centralizate, 30 dintre acestea, din 26 de comune, au ASF, iar în 15 comune există sisteme vechi care nu pot fi autorizate. Există însă două localităţi cu reţele de apă finalizate care nu au cerut autorizarea din partea DSP, Ciclova Română şi Ocna de Fier“, după cum a spus Miţa Vermeşan, medic primar de igienă în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică.
„Sistemul de la Ocna de Fier nu este pus în funcţiune, de aceea nu am solicitat ASF. Am făcut demersuri pentru a intra în AquaBanat şi mai apoi vom preda totul către AquaCaraş“, a declarat Mircea Ciobîcă, primarul de la Ocna de Fier.
În acest an, DSP a încercat monitorizarea calităţii apei din fântânile publice pentru marea parte a sistemelor centralizate, atât cele autorizate cât şi cele neautorizate, cel puţin o dată pe an. Astfel, din 93 de probe, 31 au fost necorespunzătoare microbiologic, iar cele mai multe neconformităţi legate de calitatea apei s-au întâlnit în comunele Grădinari şi Vermeş. DSP a efectuat controale şi acolo unde au fost suspiciuni că apa ar conţine nitriţi.
„În acest sens au fost efectuate 91 de probe, din care 53 sunt necorespunzătoare, la fântânile din Berlişte, Măureni, Teregova, Feneş, Armeniş, Vrani, Brebu, Zlatiţa, Gârlişte, Slatina Timiş, Secăşeni, Cârnecea, Broşteni (Oraviţa) şi Socol, zone cunoscute sau suspectate de poluare cu nitraţi“, a mai spus dr. Vermeşan.
Anca Preda