Joi seara, Mădălin Voicu despica firu-n şaişpe la TV pe această temă. Şi nu era singurul, nici măcar ultimul, doar cel mai recent. De parcă de Ministerul Turismului atârnă soarta întregii ţări, ba chiar, a umanităţii.
Şi, dacă toată lumea îşi dă cu părerea, de ce n-aş face-o şi eu? Desigur, şi mie mi se pare că doamna Udrea se potriveşte în fotoliul de ministru ca nuca-n termopan, însă de aici şi până a sta non-stop cu lupa pe dânsa (bine că nu cu luneta…) este o diferenţă.
Fiecare lucru pe care îl face este analizat, studiat, disecat, în cele mai amănunţite detalii. Presa dă detalii picante despre „blonda de la Golden Blitz”, colegii săi din politică îşi dau coate şi zâmbesc cu subînţeles, românul de rând hohoteşte ca prostul: „Nuţiiii, Nuuuuuţiiiiiii!”.
Cum tot am amintit de TV, de multe ori mi se pare că rolul Elenei Udrea seamănă perfect cu al asistentelor din emisiunile de divertisment (coincidenţă sau nu, multe dintre acestea sunt tot blonde). Ea trebuie să zâmbească fermecător, să arate bine şi să tacă. Sau, măcar să încerce. Personajul de care unii râd în timp ce alţii încearcă să-i arunce o privire în decolteu.
Altfel spus, face pe clovnul, distrând „poporul” şi punând în valoare, prin contrast, calităţile moderatorului. O simplă pată de culoare, fără nici un efect asupra deznodământului emisiunii.
Dar chiar şi aşa, unii se înverşunează să vadă în Udrea una dintre cauzele problemelor României, fără a se obosi să vadă ce se întâmplă în culise, acolo unde adevăraţii responsabili îşi văd liniştiţi de treburi.
Şi cum tot suntem ameninţaţi cu previziuni sumbre despre revolte şi lupte de stradă, tot ceea ce ar mai lipsi ar fi să i se dea un reset lui Vadim, să i se facă un upgrade la Miron Cozma şi să asistăm la un nou şi istoric (isteric?) ordin: „Români, vă ordon, treceţi miNistrul!”
Da’ chiar, o mai ţine minte cineva pe Rona Hartner?
Nina Curiţa