CARANSEBEȘ – Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a celor doi oameni de afaceri cărășeni pentru evaziune fiscală, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, complicitate la spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
Alături de Ion Bejeriță și Axente Obrejan au mai fost trimiși în judecată contabila societații, Mihaela Bejeriță, un alt om de afaceri din Caransebeș, Gheorghe Albu, dar și alte 8 persoane despre care procurorii spun că i-au ajutat să pună la cale un mecanism evazionist prin relații comerciale reale, fictive și fictive stornate ulterior. Aceștia înregistrau în documentele financiar contabile şi în documentele justificative fiscale sute de facturi fiscale reprezentând operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi de prestări servicii, emise de mai multe societăţi comerciale, unele şi cu comportament de ,,tip fantomă”, cu scopul diminuării bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi TVA, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale.
„Procesul de spălare a banilor urmărit de inculpaţi s-a realizat în trei etape care au cuprins totalitatea tranzacţiilor succesive efectuate, după cum urmează:1. Plasarea – a reprezentat separarea sumei infracţionale rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală (prin creşterea nejustificată a cheltuielilor, constând în evidenţierea în actele contabile şi în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale), respectiv sumele înscrise pe facturile decontate prin transfer bancar (diminuată de comisioanele bancare), în vederea efectuării în continuare a transferurilor succesive a sumei supuse procesului de spălare. 2. Stratificarea – a reprezentat procesul de mişcare a sumei reprezentând valoarea facturilor fiscale din conturile societăţilor comerciale controlate de inculpaţi spre conturile bancare ale societăților implicate în cauză şi implicit, separarea veniturilor de sursa lor, prin crearea rulajelor în cont. 3. Integrarea – a urmărit furnizarea unei aparente legalităţi privind sumele virate de firmele implicate în mecanismul evazionist spre conturile bancare ale societăților implicate în cauză, prin întocmirea documentelor justificative privind respectivele sume încasate (contracte de prestări servicii şi facturi aferente acestora, în realitate nefiind prestate aceste servicii), şi, în final, încheierea procesului de spălare a banilor, prin revenirea sumelor spălate în posesia inculpaţiilor, prin ridicarea în numerar din conturile bancare ale societăţilor implicate, precum şi de la dispozitivele ATM sau prin transferul către alte conturi/ plata unor datorii inexistente”, se precizează în comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat, ca urmare a săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, este de 8.354.102,35 lei (1.942.814 euro). Totodată, sumele supuse procesului de spălare a banilor și care formează obiectul infracţiunilor de spălare a banilor sunt de 22.889.922 lei. În vederea recuperării prejudiciului produs, în cauză s-a dispus luarea măsurii asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile: 2 terenuri şi 2 clădiri situate în Caransebeş, aparţinând inculpaţilor Bejeriţă Ion şi Bejeriţă Mihaela; 8 imobile situate în localitatea Obreja aparţinând inculpatului Obrejan Axente; 2 imobile situate în Caransebeş şi 1 teren situat în Timişoara, aparţinând inculpatului Şerbescu Ilie. Totodată, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a popririi asupra sumei de 10.585.691 euro, aflată într-un cont al lui Bejeriţă. Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Caraş Severin.
