Bacul de la Moldova Nouă, din nou în derivă?

CARAȘ-SEVERIN – Șeful județului este de părere că, acum că au trecut cei 5 ani de activitate – necesari pentru ca județul să nu dea banii europeni înapoi –, se poate renunța la bacul de pe Dunăre, acesta putând fi cedat!

Problema funcționării bacului de pe Dunăre, care leagă Moldova Nouă de Usije, Golubăț (Serbia) a fost readusă în actualitate de consilierul județean Ioan Crina, la capitolul „Diverse“, în cadrul „ordinarei“ de zilele trecute. Oficialul i-a amintit șefului județului că a fost maestrul salvării bacului pe termen scurt, când a numit personal administratorul societății comerciale care să gestioneze problema, gândită de fostul președinte CJ, Romeo Dunca, reducând alocarea inițială propusă de acesta, de 1,5 milioane de lei, la 500.000 de lei. Acum, însă, s-a ajuns la fundul sacului, iar soarta bacului e din nou în mâinile aleșilor județului. Consilierul Crina i-a propus lui Silviu Hurduzeu, președintele CJ, soluția înființării unei asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI), cu orașele și comunele din zonă.

Deocamdată, bacul – catamaranul Baziaș 4 – este operat de societatea județului, Caraș-Serv, al cărui administrator este Ilie Răzvan Boboescu, fiul primarului PSD de la Coronini.

„Iacătă că este un an de zile de când bacul funcționează, crește de la lună la lună, a declarat Crina. Bineînțeles cu perioadele care sunt, e ceva ce ține destul de mult de timp. Eu vă rog să luați în vedere să demarați procedurile astea și să încercăm să facem un ADI sau să găsim o soluție. Fiindcă ar fi păcat ca acum – după un an de zile, după ce a funcționat și ați văzut că a mers și și-a făcut treaba, deci este în regulă – să nu putem să rezolvăm problema finanțării. Că el nu se poate finanța singur, toată lumea știe asta, dar este un bun zic eu al județului și trebuie să ținem de el. Deci propunerea mea este, așa cum am spus, așa și cred, pentru că fiind o societate comercială nu cred că putem să mai dăm bani către societatea comercială, să facem un ADI. Sau dacă găsiți o altă soluție, eu n-am nimic împotrivă.“

Șeful județului a avut pregătită altă idee: „Mai există o soluție, trecând perioada de 5 ani de la demararea proiectului, există posibilitatea de a fi predat. Sunt mai multe variante, e și această variantă cu ADI-ul, e și varianta de a-l preda orașului Moldova Nouă. A funcționat bacul, dar știți că problema finanțării, a sustenabilității bacului, e pe perioada de iarnă, când el nu produce venituri, dar produce costuri destul de mari. Și pentru asta trebuie găsită o soluție pentru că nu mai putem bugeta acea societate.“

Crina s-a raliat ideii, concluzionând: „Cel mai bun ar fi pentru Moldova Nouă, dacă ei pot să-l susțină.“ La acest „dacă“, liberalul Ioan Cojocariu a sărit: „Dați-l la sârbi, să facă trafic, că ei se descurcă!“

Replica lui Hurduzeu a izbucnit neîntârziată: „Domnu’ Coajă, puteați să faceți propunerea asta și anterior!“

Ulterior ședinței de consiliu, șeful județului n-a mai găsit cedarea bacului ca primă soluție, considerând că Primăria Moldova Nouă ar putea să-și înființeze un serviciu prin care să susțină și să gestioneze bacul. Totuși, ideea unui serviciu a fost respinsă și în trecut la județ, mai ales că nu s-ar fi găsit personal navigant care să accepte salarizare la nivel de funcționari publici, așa cum a fost respinsă și ideea cedării în administrarea orașului din Clisură, pe motiv că nu ar avea puterea financiară să-l susțină.

Așadar, bacul a trecut mai repede prin valurile Dunării decât prin hățișurile politicii cărășene. Până la urmă, pentru a funcționa 5 ani – așa cum cerea proiectul, pentru ca județul să nu returneze banii de bac – acest proiect moștenit de la Sorin Frunzăverde a avut nevoie de încă opt ani și de alte două mandate de șefi de județ, ale lui Hurduzeu și Dunca, pentru a putea ajunge în deriva de astăzi…

JCS-A.M.