CARAŞ-SEVERIN – Medicii preferă să vină aici să se relaxeze în vacanţă, nefiind însă interesaţi să şi profeseze!
Situaţia acoperirii cu personal medical, medici şi asistenţi medicali, la nivelul spitalelor din judeţ, precum şi la nivelul cabinetelor de medicină de familie, în anul 2023, s-a aflat pe ordinea de zi a două dintre şedinţele lunare convocate de Instituţia Prefectului. Reacţia prefectului, după ce a citit în prealabil materialul şi a ascultat şi precizările celor doi reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate, spune totul despre conţinut: „Toţi medicii din Timişoara cu care am vorbit laudă judeţul, că e frumos, că e deosebit, dar… Să ne gândim ce am putea face noi, CAS, DSP, spitalele… să atragem medici! Să atragem tineretul!“ Un „brainstorming“, aşadar, la care sunt invitaţi să vină cu idei toţi membrii Comisiei de Dialog Social, dar şi cei ai comunităţii, într-un sens mai larg!
Despre deficitul de medici de familie din judeţ am mai relatat: sunt cu 10 sub necesar în mediul urban şi cu 37 în mediul rural (24 de localităţi nevând medic). Adăugând coordonatele acoperirii cu personal din spitale, utilizarea de către consiliera CAS, Carmen Ghitera, a termenului „penurie“ de medici şi asistente medicale în loc de „deficit“ completează tabloul şi-l nuanţează corespunzător. „La Spitalul Judeţean, cea mai mare penurie, de 5 medici lipsă, o avem la UPU. Următoarea la Pediatrie, 3 medici. La Caransebeş ne lipsesc 20 de medici de diferite specialităţi. Cât despre asistentele medicale, ele preferă să lucreze în străinătate, pe sume mai mari decât le primesc aici.“, a precizat ea.
Anterior (în cealaltă şedinţă) medicul-şef al CAS, Laurenţiu Mărţuică, s-a referit la deficitul de la Oncologie și Imagistică. La Reşiţa, din doi medici oncologi a mai rămas doar unul, după ce şi-a obţinut transferul acasă, în Vâlcea. În ceea ce priveşte Imagistica, „la Caransebeş este un RMN, un CT, un mamograf şi un aparat de radiologie, ultraperformante, dar au un singur radiolog. Ori, nu poţi să contractezi cu un radiolog toată acea aparatură fenomenală!“
În opinia lui Mărţuică, una dintre soluţii ar fi fost ca managerii de spitale (să-l fi ascultat şi) să fi făcut deplasări în centrele universitare pentru a lua legătura cu coordonatorii de rezidenţiat, pentru a le prezenta dotările existente în judeţ. Cum legislaţia actuală permite inclusiv administraţiei locale să adauge diverse beneficii pentru a-i atrage pe tinerii specialişti, putem doar spera că, deşi întârziat startul, nu e pierdută cursa. Cât despre „brainstorming“ îi aşteptăm efectele, că doar ce-a fost lansat apelul.
JCS-Walter Fleck
