REŞIŢA – E vorba despre investiţiile făcute la Reşiţa în vederea scăderii amprentei de carbon, în acord cu politica Uniunii Europene, spune Adrian Popescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Artrom Steel Tubes!
„Pe fluxul productiv de oţel de la Reşiţa am făcut investiţii în anii trecuţi, paşi pe care alţi concurenţi îi fac de abia acum. Asta ne-a uşurat sarcina de a angaja noi investiţii în 2022 şi în acest an. Parte din investiţiile noastre sunt direcţionate spre creşterea ponderii produselor premium, unde la acelaşi volum obţii profit mai mare. Altfel spus, pentru a obţine necesarul de lichidităţi poţi produce mai puţin, poluând mai puţin!“, a declarat Adrian Popescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Artrom Steel Tubes, în cadrul emisiunii online „ZF – Investiţi în România“. Potrivit acestuia, ţinta ambiţioasă a Uniunii Europene de scădere a emisiilor de carbon până în 2030 pune întreaga industrie siderurgică a continentului în faţa mai multor provocări majore. Prima o reprezintă aprovizionarea cu fier vechi, pentru care asociaţiile producătorilor de oţel şi de ţevi, EUROFER şi ESTA, solicită Comisiei Europene un statut de produs deficitar şi strategic, pentru a putea fi limitat la export.
O altă provocare pentru industria siderurgică, în materie de decarbonizare, o reprezintă în opinia preşedintelui Consiliului de Administraţie al Artrom Steel Tubes, Adrian Popescu, volumul viitoarelor investiţii necesare transformării tehnologiilor clasice în tehnologii verzi. În cazul Artrom, ar fi vorba de circa 100-150 de milioane de euro ce ar urma să fie mobilizaţi pentru orizontul 2026-2028.
A treia, dar nu cea mai puţin importantă, o va reprezenta exportul în afara UE, unde producătorii europeni se vor lovi de concurenţa celor din China, India şi Rusia, ţări care nu au politici de decarbonizare şi, în consecinţă, nici costurile pe care acestea le-ar presupune. „Trebuie gândite nişte acţiuni de compensare pentru exporturile extracomunitare, altfel capacităţile de producţie din Europa se vor reduce la nevoile consumului intern, ceea ce este absolut de nedorit.“, a spus Popescu.
Artrom a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei, ţintă menţinută şi pentru acest an. „Am realizat în primul semestru circa 60% din bugetul anului 2023 şi credem că anul îl vom închide cum am planificat. În momentul de faţă 90% din producţia noastră pleacă la export, din care două treimi către ţări ale UE!“, a precizat el. Unitatea de Slatina produce la capacitate maximă, în timp ce la Reşiţa există, ca întotdeauna, un surplus de capacitate. Exceptând fluctuaţiile naturale, numărul cumulat al angajaţilor din cele două centre a rămas constant în ultimii ani. „Nu avem planuri de reducere, chiar am crescut în acest an câştigul mediu brut. De la 1 ianuarie cu 8% şi cu 12% de la 1 iulie, astfel că acesta se ridică acum la 14.800 de lei!“, a adăugat preşedintele CA al Artrom.
JCS-Walter Fleck
