REȘIȚA – Modelele din lemn erau create de adevărați artiști după proiecții mentale de două ori invers. Aceștia lucrau în zona de dilatare-contracție, trebuind să se încadreze într-o toleranță de mărimi turnate la peste 1.400 de grade. O spune Iulian Georgevici, fost director al Platformei Mociur, despre piesele cuprinse în expoziția deschisă vineri în trei încăperi ale locației amintite!
Locație care a supraviețuit buldozerelor întrucât, în proiectul Nhood, figurează ca viitor muzeu al industriei reșițene. „Aici se găsește multă ingeniozitate reșițeană în care mă simt onorat că am putut lucra. Reșița s-a născut printr-o conjunctură astrală având cădere de apă, păduri de fag și minereu de fier excepțional, magnetit și hematit de 65%, la Ocna de Fier și Dognecea. Peste timp aceste artefacte sigur vor stârni curiozitatea. Pentru oameni ca mine, prezentul poate părea dureros, dar Pasărea Phoenix trebuie să continue să zboare. Sunt convins că povestea Reșiței continuă și va fi o poveste frumoasă!”, afirmă un om care a muncit peste trei decenii în slujba industriei reșițene.
Poveste pe care Nhood o cunoaște prea bine. Și o respectă la fel de bine întrucât, deși a demolat peste 50 de hale, dezvoltatorul și-a dorit ca proiectul de regenerare urbană să cuprindă și un muzeu. „Această expoziție este o primă parte din ceea ce poate va fi un muzeu mult mai complex.”, afirmă Sorin Dumitru, reprezentant Nhood, despre hala care cuprinde în ea însăși spiritul unei platforme industriale. Adevărat as în mâneca Reșiței, întrucât în Europa se construiesc muzee de la zero în încercarea de a reda spiritul unei platforme industriale.
De selecția pieselor expuse s-a ocupat Andrei Bălbărău pe criterii care țin de cât de interesante i s-au părut și dacă piesele puteau fi mutate sau nu. A rezultat o expoziție dedicată trecutului, cuzineților care încă se mai produc la Reșița, fiind singura fabrică de profil din țară, și viitorului reprezentat de proiectul Nhood. Expoziția poate fi vizitată, cei interesați trebuind să se înscrie accesând link-ul postat în acest sens pe pagina de Facebook a Muzeului Cineastului Amator.
JCS-Ionel Ivașcu
