REŞIŢA – Raportată la trecut şi la tradiţii, dar şi din perspectiva păstrării acestei îndeletniciri, în condiţiile adaptării la viaţa modernă.
Acest lucru este evident, însă necesită iniţiere, pasiune, perseverenţă. O demonstrează pledoariile susţinute în cadrul manifestării culturale desfăşurate marţi, în Sala de Creație Vestimentară a Colegiului Tehnic Cărășan sub genericul „Arta cusutului. Trecut, Prezent şi Viitor“. Acţiunea a fost organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin în colaborare cu Colegiul Tehnic Cărăşan şi Şcoala Gimnazială Zăvoi şi se înscrie în proiectul dedicat Centenarului – „Tradiții româneşti“. Cu acest prilej au fost expuse piese vestimentare ce compun costumele populare bănăţene, dar și ştergare, cuverturi, carpete, obiecte decorative cusute manual pe diferite tipuri de materiale în diverse cromatici şi tehnici, care şi astăzi mai împodobesc casele bănăţenilor.
O prezentare avizată a acestor exponate a fost făcută de criticul Ada D.Cruceanu, care a subliniat diverse aspecte ale evoluţiei şi adaptării diverselor tehnici ale cusutului în unele zone ale Banatului, dar a făcut şi o incursiune istorico-culturală a fenomenului: „De pe la 1920 încoace, din păcate, nu mai putem vorbi de tradiţie locală, în adevăratul sens al cuvântului, pentru că odată ce Regina Maria a îmbrăcat costumul popular, în special cel de Muscel, foarte elegant, foarte frumos, iar pozele cu ea îmbrăcată astfel au circulat şi tot ea a fost cea care a avut ideea editării unui album cu motive populare, care în mod paradoxal sunt cu motive populare din Moldova, Muscel şi parte din Muntenia şi nu sunt motive transilvane sau bănăţene, acelea au circulat în toată România Mare şi au influenţat tradiţia locală, modificând-o substanţial. Excepţie fac cele două văi conservatoare, Valea Bistrei şi Valea Almăjului, dar şi acolo, excepţia este la croi. Invazia materialelor noi a dus şi la schimbarea raportului cromatic. De unde discreţia de altădată era specifică românilor, astăzi preferăm combinaţii foarte puternice. E vorba de un respect faţă de cromatica elegantă, faţă de plăcerea ochiului de a nu fi lovit tot timpul“.
Au mai vorbit, din partea Colegiului Tehnic Cărăşan, prof. Maria Sandu – coordonator proiect, prof. Ramona Bogdan de la Şcoala Gimnazială din Zăvoi – coordonator proiect, care a venit cu câţiva elevi îmbrăcaţi în costume populare şi prof. Elena Borchescu de la Liceul Tehnologic „I.C. Buracu“ din Prigor – colaborator proiect.
Din partea CJCPCT CS, Angelica Herac, iniţiatorul proiectului a precizat: „Considerăm că acţiunea noastră şi-a atins scopul, pentru că am încercat să aducem la Reşiţa două zone reprezentative ale Banatului de Munte, respectiv Valea Bistrei şi Valea Almăjului. Sunt două zone care păstrează cel mai bine tradiţiile şi obiceiurile populare. Consider că am avut cu toţii câte ceva de învăţat de la specialistul nostru, Ada D.Cruceanu, care a adus completări, foarte documentate, informaţii noi cu privire la arta cusăturilor în Banat şi nu doar a cusutului, făcând referire şi pe plan naţional, pentru a distinge mai bine elementul identitar local. Această incursiune istorico-culturală a fenomenului artei cusutului a fost filtrat de toţi cei care au participat la acţiune, în special de elevi. Cred că această paralelă între cele trei timpuri, trecut, prezent, viitor, a fost benefică, pentru că din perspectiva viitorului, acesta există în măsura în care există o anume adaptabilitate a tradiţionalului. Vrând-nevrând evoluăm, cel mai bun exemplu fiind doamna Elena Hăbăşescu din Bocşa, care a reuşit să transpună nişte motive tradiţionale pe ceva modern, conferindu-i o notă de rafinament, eleganţă şi o identitate culturală românească aparte. Asta este, de fapt, ideea, să păstrăm tradiţiile româneşti, mai ales în acest an al Patrimoniului şi al Centenarului“.
Prin această manifestare s-a urmărit o mai bună cunoaştere a tradițiilor locale, promovarea și conservarea acestora, dar în mod special afirmarea valorilor culturale identitare și transmiterea lor tinerei generații.