CARAȘ-SEVERIN – Muzeul Banatului Montan din Reșița a redevenit, de azi, un spațiu deschis publicului și activităților educaționale și științifice!
Expoziția „Arhitecturi memorabile“ dedicată istoricului clădirii este cea care deschide, începând de azi, după circa 20 de luni – nu de absență, ci de prezență itinerantă în comunitate, noua serie a activităților culturale, educaționale și științifice pe care MBM le va desfășura de acum, din nou, „acasă“.
Una dintre construcțiile reprezentative ale arhitecturii moderne din Reșița și una dintre cele mai interesante de acest gen din țară, clădirea MBM a fost supusă unui amplu proces de reabilitare energetică și modernizare, în cadrul unui proiect al Consiliului Județean depus pe PNRR în 2022, care a primit finanțare în 2023, a fost scos la licitație în 2024 și a intrat în execuție în ianuarie 2025. Cu o valoare totală care a depășit 16,5 milioane lei din care, exceptând fondurile europene, peste 5,6 milioane lei au fost alocate de Consiliul Județean cheltuielilor neeligibile, investiția a vizat anveloparea completă a clădirii, modernizarea radicală a instalațiilor și introducerea unor soluții moderne de energie regenerabilă, precum pompele de căldură și panourile fotovoltaice.
Redeschiderea spațiilor și reluarea activităților a avut loc într-un moment simbolic pentru patrimoniu, având în vedere că, potrivit managerului MBM, Livia Magina, „ne aflăm în luna dedicată de către Ministerul Culturii «Zilelor Europene ale Patrimoniului», iar tema aleasă la nivel european în acest an, «Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează», descrie perfect și evenimentul nostru.“
Expoziția „Arhitecturi memorabile“, vernisată în prezența prefectului Cristian Gâfu, a președintelui CJ, Silviu Hurduzeu, și a unui numeros public, i-a fost dedicată arhitectului Șerban Antonescu (1942-2016), fost arhitect-șef al județului și primar al Reșiței, după ale cărui planuri a fost ridicată clădirea MBM între 1975 și 1987. De altfel, expoziția s-a dorit a fi în egală măsură un omagiu adus „tuturor acelora care nu se văd în cadrul unei construcții finite, dar fără de care nicio schiță, nicio ficțiune arhitecturală nu ar fi devenit realitate“ – constructorilor mai precis, cât și muzeografilor de ieri și de azi, precum și celor care sub o formă sau alta, au inițiat, contribuit și facilitat derularea proiectului.
Cât despre reluarea activităților cu publicul, un prim eveniment intitulat „Memoria locului. Poezie și istorie” a fost programat la MBM chiar pentru marți, 22 septembrie, de la ora 17, în cadrul căruia Livia Magina, Rudolf Gräf și George State promit o interesantă discuție care explorează legătura dintre poezie, memorie și identitate culturală.
JCS-Walter Fleck
