REŞIŢA – Numele lui Johann Pittner e strâns legat de primul parcurs al unei locomotive cu abur, la Reşiţa, în 1871!
Lucrările de reabilitare a Şcolii Pittner au readus în atenţia publicului atât numele obiectivului, cât şi edificiul situat pe strada Furnalelor nr.13. Dacă clădirea, potrivit Listei monumentelor istorice, este datată undeva la „mijlocul secolului XIX“, despre familia Pittner, cu precădere despre învăţătorul August Pittner, există mai multe date.
Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ a găzduit, zilele trecute, o „întâlnire cu istoria Reşiţei şi a familiei Pittner“, prilejuită de împlinirea a 95 de ani de la trecerea în eternitate a tatălui învăţătorului, Johann. Despre biografia acestuia se ştiu destul de puţine lucruri, exceptând anul şi locul naşterii – 1845, Biserica Albă (Bela Crkva, astăzi în Serbia) – şi faptul că şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii (până în 1928) la Reşiţa. Că numele lui este, însă, indisolubil legat de istoria industriei reşiţene a fost revelat în contextul manifestărilor din anii trecuţi, legate de sărbătorirea a 250 de ani de industrie, apoi 150 de ani de la construirea primei locomotive cu abur, la Reşiţa şi, respectiv 50 de ani de la inaugurarea Muzeului de Locomotive cu Abur.
În 1871 a fost adusă la Reşiţa, de la Viena, o locomotivă cu abur denumită SZEKUL (număr de circulaţie 1), proiectată de John Haswell „cu dedicaţie“ pentru noua linie de cale ferată îngustă ce lega uzinele de fier de exploatarea de huilă de la Secul. Primul mecanic de locomotivă, fără îndoială experimentat în ciuda celor 26 de ani ai săi, a fost Johann Pittner, cel care a şi dat semnalul de plecare în cursa inaugurală, duminică, 26 noiembrie 1871, la ora 8:30. Povestea spune că, întrucât înainte de fiecare curbă sirena locomotivei trebuia acţionată pentru a-i avertiza pe cei aflaţi în afara unghiului de vizibilitate, la prima călătorie sirena s-a auzit de 123 de ori, exact numărul curbelor aflate pe traseul de 16,6 km.
S-a discutat şi despre primele locomotive construite aici începând cu 1872, RESICZA-2, BOGSAN-3 şi HUNGARIA-4, aceasta din urmă având să fie expusă în 1873, la Expoziţia Mondială de la Viena, parcurgând drumul în aceeaşi modalitate insolită precum SZEKUL: rutieră, pe o platformă trasă de boi, pe calea ferată şi apoi cea fluvială, pe Dunăre. Nu în ultimul rând, a fost trecut în revistă şi stadiul lucrărilor de reabilitare a Şcolii Pittner, viitor centru cultural, din 2024.
JCS-Walter Fleck
