REŞIŢA – Deşi există deja acte normative pentru despăgubirea proprietarilor care nu pot recolta, a mai apărut unul.
O parte dintre cărăşenii care au în proprietate păduri au rămas de câţiva ani cu buzele umflate. Asta pentru că pădurea lor se află inclusă în arii protejate. Deci, proprietarii nu pot recolta masă lemnoasă în limita legală de un metru cub pe an la un hectar de fond forestier. Pentru a-i despăgubi, ar fi trebuit să primească o sumă ce ar fi acoperit contravaloarea masei lemnoase ce ar fi putut să o recolteze.
Totuşi, cu câteva excepţii, oamenii nu au încasat sumele necesare pentru că… nu sunt bani. Acum, pe site-ul Ministerului Mediului se află în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o pot recolta din siturile Natura 2000. Ajutorul de stat anual este de maximum 500 de euro pe hectar în perioada iniţială, care nu depăşeşte cinci ani, şi de maximum 200 de euro pe hectar în perioada ulterioară. Banii se acordă până la 31 decembrie 2020.
Valoarea totală a schemei de ajutor pentru 2015 – 2020 este estimată la 297 milioane lei. De acest ajutor de stat beneficiază proprietarii de păduri şi asociaţiile de proprietari de păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu aplicabile activităţilor forestiere, care contribuie la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva „Habitate”, potrivit proiectului.
Pentru anul 2015, cererile de acordare a compensaţiilor, însoţite de documentele prevăzute, se depun în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a respectivei hotărâri, la structura teritorială de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, aşa cum se arată în proiect. Pădurile incluse în schema de ajutor sunt cele cu funcţii speciale de ocrotire a naturii, pentru care prin lege este interzisă orice fel de exploatare de lemn pentru conservarea biodiversităţii sau cele în care recoltarea nu este permisă, deoarece ar conduce la degradarea terenului, la alunecări sau eroziune. Sunt incluse şi pădurile cu valoare genetică ridicată.
În Caraş-Severin, 13.000 de hectare de fond forestier se află în proprietatea persoanelor fizice, 11.000 de hectare la diverse forme asociative şi 36.000 de hectare la primării.