REŞIŢA – În timp ce fermierii se plâng că nu au piaţă de desfacere, noi mâncăm legume din import.
Dacă v-aţi întrebat vreodată de ce majoritatea locuitorilor din satele cărăşene nu produc mai mult decât consumă şi de ce 36% din totalul suprafeţei arabile, de 129.629 hectare, a rămas anul acesta nelucrată în judeţ, răspunsul este cât se poate de firesc, dacă stăm de vorbă cu agricultorii.
„Am investit anul acesta în culturile agricole de grâu şi porumb peste 3.000 de lei, şi am scos puţin peste 2.000 de lei. Nu rentează să mai pui nimic în pământ atâta timp cât nu ai unde să-ţi vinzi marfa. Unde să mergi cu grâul, la piaţă? Nici bişniţarii nu-l mai cumpără. Dacă te înţelegi totuşi cu ei, ajungi să-ţi vinzi munca pe nimic. Auzi, să ceară 80 de bani pe kilogramul de grâu şi 55 de bani pe cel de porumb! Păi nu e bătaie de joc?!”, povesteşte nemulţumit Doru Heger, un agricultor din Berzovia.
Vecinul său, Dumitru Şerban, îl aprobă, spunând că Ministerul Agriculturii ar trebui să-şi întoarcă mai mult privirea înspre nevoile celor care fac agricultură, să le ofere piaţă de desfacere, să le acorde subvenţii la nivelul celor din Uniunea Europeană şi să promoveze mai mult produsele tradiţionale româneşti.
„Statul încurajează prea puţin micul producător. Deşi suntem în Uniunea Europeană, subvenţiile pe care le primim pentru terenurile cultivate sunt mult mai mici decât cele pe care le primesc, de exemplu, agricultorii din Franţa sau Germania. E corect?! Nu avem acelaşi statut ca ei. În plus, noi nu avem tehnologia lor. Ne muncim pământul greu”, spune Dumitru Şerban. Cei doi consideră că acesta este principalul motivul pentru care interesul agricultorilor români pentru acest sector este tot mai mic, de la un an la altul.
Roxana Bălan Nafiru