CARAŞ-SEVERIN – Este concluzia trasă de Camera de Conturi, în urma celor 126 acţiuni de audit efectuate anul trecut. Programul de activitate al Camerei pe 2022 a vizat doar 68 de entităţi ale administraţiei publice locale din cele 311 existente în judeţ, acţiunile de audit fiind localizate cu preponderenţă acolo unde conducătorii aveau calitatea de ordonatori de credite!
Abaterile constatate au fost estimate la 121,17 mil. lei, din care 108,5 mil. au fost abateri financiar-contabile şi 12,7 mil. prejudiciile. „Multe dintre acestea au fost rezultatul unui management defectuos asupra fondurilor publice, dar şi al necunoaşterii sau cunoaşterii insuficiente de către ordonatorii de credite a legislaţiei privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice locale.“, precizează raportul Camerei, cu privire la vasta cazuistică. Cum era de aşteptat, conduc în „clasament“ entităţile care derulează cele mai mari bugete: Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Municipiului Reşiţa. În cazul CJ, e vorba despre prejudicii de 11,4 mil. lei şi zero abateri financiar-contabile, în timp ce abaterile PMR s-au cifrat la 69,35 mil. lei, iar prejudiciile la 36.000 lei.
„Topul” prejudiciilor semnificative cuprinde localități din diferite zone ale județului. Ne referim la Bocşa (372.000 lei, din care 297.000 la Serviciul Public de Gospodărire Comunală), Băuţar – 167.000 şi Lupac – 113.000. În ceea ce priveşte abaterile, neconcordanţe semnificative au fost înregistrate în contabilităţile comunelor Ezeriş – 10,5 milioane lei, Doclin – 9,5 mil., Goruia – 6,9 mil. şi Ciudanoviţa – 1,8 mil. lei.
Referindu-ne strict la prejudicii, atrag atenţia cele din sfera cheltuielilor cu bunuri şi servicii al căror cuantum a fost de 970.000 lei, din care doar cele din capitolul cheltuieli de personal s-au cifrat la 540.000 lei. Printre cauzele producerii acestor abateri şi prejudicii se numără „necunoaşterea sau neaplicarea întocmai a reglementărilor legale în domeniul financiar-contabil sau interpretarea eronată a unor prevederi legislative“ şi „funcţionarea necorespunzătare a sistemului de control intern“. Sunt exprimări evident eufemistice care descriu pe de o parte lipsa de pregătire şi de profesionalism, iar pe de altă parte ceva admirabil şi sublim, dar care lipseşte (aproape) cu desăvârşire. Auditul intern, căci despre el e vorba, este organizat şi se exercită doar la nivelul judeţului, municipiilor şi oraşelor. În trei comune, unde prin excepţie o astfel de activitate a fost organizată, nu a funcţionat la data auditării de către Camera de Conturi.
JCS-Walter Fleck
