În 1907, prin „Hora nouă“ a lui Ion Vidu, interpretată de membrii corului, românii găseau prilejul de a-şi exprima dorinţa de avânt cultural în faţa naţionalităţilor din Imperiul Austro-Ungar. Înfiinţat iniţial în 1890, de tânărul scriitor Teodor Rusu, corul avea să fie preluat de Tudor Murgu.
Vitrina cu trofee
Activitatea continuă sub bagheta unor învăţători, diletanţi sau absolvenţi de conservator ca Vasile Voia, Suclea şi Iosif Nicola, Ioşca lu`Maxan sau Nicolae Chirilă-Luţă.
Sub bagheta lor, corul bărbătesc a obţinut numeroase premii. Cele mai importante manifestări, la care a participat corul, au fost „Emulările corurilor bănăţene“, din 1934, la Oraviţa şi 1935, la Timişoara.
La Festivalul „Cântarea României“, corul obţine premiul I la etapa judeţeană şi la cea interjudeţeană şi premiul II la etapa republicană în 1979, premiul III şi titlul de laureat la etapa republicană în 1983 sau premiul III la Concursul „Ion Românu“, la Reşiţa în 1983.
Ultima distincţie a fost diploma de onoare, acordată de Consiliul Naţional al Culturii şi Educaţiei, la aniversarea a 75 de ani de existenţă.
Doru Chiriac