Dacă aţi crezut că tot spectacolul din învăţământ s-a terminat odată cu Bacalaureatul, ei bine v-aţi înşelat. A fost numai începutul. Asemenea unei construcţii imense din domino, Funeriu a împins doar o piesă, prima dintre ele; restul a decurs de la sine, dincolo de controlul său.
Pe lângă faptul că elevi din întreaga ţară au intrat la licee cu medii de 3 (nu ştiu, poate că s-au schimbat multe de când am terminat eu liceul, însă în mod normal, cu o astfel de medie, pe atunci mergeai la sapă), de la Iaşi vin veşti bune pentru cei ce au căzut cu brio Bacalaureatul.
O universitate privată de acolo acceptă înscrieri chiar dacă nu ai diploma. Teoretic, ar trebui să o obţii până termini anul II (dar să nu uităm că suntem în România). Parcă aş fi citit un banc nesărat. Pentru cei ce nu vor să se deplaseze până în Moldova de dragul de a fi student, nu-i nimic. Preşedintele fabricii de diplome de acolo spune că şi alte instituţii universitare vor proceda la fel. Şi nu m-ar mira câtuşi de puţin. Doar n-or să-şi piardă universităţile clienţii de dragul unuia ca Funeriu, nu?
Şi tocmai pentru a se evita astfel de incidente neplăcute care pot dăuna unor instituţii atât de profitabile, aş propune eliminarea tuturor examenelor. Să nu se mai cheltuie banii degeaba pe comisii, organizare şi supraveghere. Elevii să treacă prin şcoală cu eleganţa unei raţe prin apă, să se prezinte la o ceremonie la care să-şi spună numele (iar dacă nu pot chiar şi asta vor fi înţeleşi, sunt doar „timoraţi“), să-şi ia diploma şi să meargă către următoarea treaptă de învăţământ. Ei primesc cartonul, şcolile – banii, şi toată lumea e mulţumită. E mai simplu şi mai cinstit, nu?
De asta abia aştept sesiunea de toamnă a Bacalaureatului. Sunt curioasă dacă Funeriu va merge până la capăt, sau dacă va ceda presiunilor şi va permite un procent de promovabilitate zdrobitor, care să… „reabiliteze“ sistemul. Oare când o să înţelegem că nu toţi trebuie să avem facultăţi şi că orice meserie, de la acar la medic, trebuie respectată.
Nina Curiţa