De câţiva ani, scăderea natalităţii a început să-şi spună cuvântul asupra reţelei şcolare, astfel că unele dintre unităţile de învăţământ care în trecut aveau câte şase sau şapte clase pentru fiecare an de studiu, fiecare dintre acestea cu câte 30-36 de elevi, acum au câte două, care abia numără 15-20 de tineri. Acest lucru şi-a pus, evident, amprenta asupra numărului de catedre. De fapt, cea mai mică natalitate s-a înregistrat în anul 2000, însă ulterior a existat o creştere, dar valul problematic se resimte atât la nivel primar, cât şi la nivel gimnazial.
Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean din Caraş-Severin a fost nevoit să aprobe reducerea totală, începând din toamnă, a unui număr de 49 de posturi şi catedre, dintre care 38 din mediul urban (30 dintre ele la Reşiţa). Din total, trei posturi sunt de educatoare, toate de la sate, 15 de învăţător, dintre care şapte din mediul urban, iar opt din cel rural, restul fiind de profesori. Numărul posturilor şi catedrelor care intră în restrângere de activitate parţială din 1 septembrie este cu mult mai mare, însă dascălii au posibilitatea completării normelor didactice în alte şcoli, Inspectoratul şcolar publicând deja o listă cuprinzând 777 de fracţiuni de catedre sau posturi pentru aceştia.
„Restrângerea de activitate a fost influenţată de mai multe condiţii, dar în principal de evoluţia populaţiei şcolare, spune Mircea Iacob Meilă, inspector general-adjunct. Unii dintre colegii noştri merg în fiecare an să-şi completeze norma didactică de predare de 18 ore, pentru că această completare este valabilă doar pentru un an şcolar. Situaţia de acum nu este mai rea decât alte dăţi şi nici nu constituie o agravare. Se simte o redresare, dar aceasta nu este spectaculoasă. Iar dacă acum este problema la gimnaziu, anul viitor ea va fi resimţită la nivel liceal“.
Antoniu Mocanu