“Vă informez că astăzi a avut loc prima
«victorie» a justiţiei independente
în România. M-am prezentat, în baza
Rechizitoriului depus de Daniel Morar
la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie (ICCJ), pentru
primul termen în dosarul care vizează
finanţarea, cu pixuri şi brichete, a
campaniei electorale din 2004, a PSD şi a mea”,
îi scrie Năstase lui
Barroso.
El menţionează că pentru ca procesul
să se desfăşoare cât mai
“obiectiv”, Daniel Morar a propus pentru audieri,
în dosarul menţionat, 972 de martori.
“În condiţiile actuale, în care ICCJ
nu poate stabili mai mult de un termen pe lună
pentru un dosar şi respectiv, audierea a 10
martori pe şedinţă, acest proces ar urma
să se desfăşoare pe o perioadă de
circa 9 – 10 ani, perioadă care va
depăşi, fără îndoială,
durata mandatului actualei Comisii Europene ce
monitorizează succesele “remarcabile” ale
procurorilor lui Daniel Morar. Pe care istoria
însă le va consemna. Pentru comparaţie,
doresc să vă amintesc că în
procesul de la Nürnberg au fost audiaţi 270
de martori. Diferenţa de la 270 la 970
dovedeşte, în cazul dosarului meu,
seriozitatea, obiectivitatea, independenţa
politică, neutralitatea, profesionalismul,
preocuparea pentru egalitatea armelor în proces,
egalitatea tuturor cetăţenilor în
faţa legii (în sensul că aproape
fiecare cetăţean să aibă şansa
de a depune mărturie în faţa
instanţei, în acest dosar), dar, mai ales,
preocuparea pentru adevăr”, se arată în
scrisoarea lui Năstase.
El menţionează că “această
preocupare deosebită se manifestă tocmai
în acest an dificil, în care şeful lui
Daniel Morar, Traian Băsescu se
chinuie cu greutăţile ţării şi
încearcă, aşa cum ştie mai bine,
să repare, ce mai poate, din
inechităţile existente în sistemul
judiciar”.
“Pentru că am observat, cât de
preocupată este Comisia
Europeană de felul în care
politicienii români se ascund în spatele
imunităţii prevăzute de
Constituţie, doresc să vă pun la
dispoziţie un document, pe care l-am primit, prin
care se solicita Preşedinţiei
României – Comisiei speciale
constituită conform art. 16 al. 2 din Legea
115/1999 republicată privind răspunderea
ministerială, din noiembrie 2002, trimiterea
în judecată a lui Traian Băsescu pentru
acuzaţii grave de corupţie legate de un
prejudiciu de 300.000.000 USD şi diverse alte
fapte. În urma primirii acestui aviz, dosarul a
fost trimis în instanţă,
însă, după schimbarea de regim politic
din 2004, instanţa a descoperit un viciu
fundamental în acest dosar şi anume, faptul
că dosarul fusese trimis nu sub semnătura
şefului PNA
(DNA), ci sub semnătura celui pe
care îl lăsase la comandă şeful
său, conform regulamentului”, scrie
Năstase.
El a daugă că, în aceste condiţii,
“probabil Comisia Europeană s-ar fi aşteptat
ca Daniel Morar,
«Europeanul anului», care
se jura presei «că dosarele penale nu se fac
în funcţie de succesul sau insuccesul
în alegeri», să semneze simplu,
acoperind viciul formal şi retrimiţând
dosarul în instanţă, pentru ca Traian
Băsescu să poată să-şi rezolve
elegant problemele cu justiţia”.
“Ei bine, nu! Daniel Morar a chemat un grup de
procurori din provincie, pe care i-a detaşat la
Bucureşti, pentru a spăla acest dosar, prin
intermediul a două expertize care o contraziceau
pe cea iniţială, arătând că,
în ciuda evidenţei, statul român nu a
pierdut nimic pierzându-şi flota
comercială, ci chiar a câştigat. Daniel
Morar a asigurat disjungerea dosarului pentru Traian
Băsescu, interpretând textul
Constituţiei în propria viziune şi
oferindu-i astfel imunitate absolută pentru fapte
penale. În felul acesta, principiul din
Constituţie «nimeni nu este mai presus de
lege» a căpătat o reflectare erga omnes
şi în practica politică. Regret că
trebuie să vă scriu despre aceste lucruri,
dar sper ca după patru ani, distinşii membri
ai Comisiei Europene vor înţelege
acţiunile de hărţuire politică
împotriva mea, prin folosirea unui instrument
politic – D.N.A.-ul lui Daniel Morar
«reloaded»”, mai scrie Năstase.