Mii de familii din Canada Real Galiana – un cartier sărac din Madrid, cu 30.000 de locuitori, între care numeroşi români – sunt pe picior de război de teamă că le vor fi demolate casele, după ce un prim episod al “intifadei” a avut deja loc în urmă cu trei zile.
Abdul, un marocan în vârstă de 30 de ani, stă pe ruinele casei sale din Canada Real Galiana demolate joi la ordinul Primăriei.
Punerea în aplicare a ordinului a provocat o mică “intifadă” a vecinilor solidari cu Abdul, care au luptat cu pietre împotriva poliţiei.
Asemenea marocanului, mii de familii se tem că vor primi avizul fatidic de demolare a caselor lor, construite ilegal.
Distrugerea, joi, a casei lui Abdul a generat o stare de agitaţie în acest cartier situat la periferia capitalei spaniole.
Sosirea poliţiei pentru evacuarea familiei s-a transformat într-o confruntare. Reprezentanţii forţelor de ordine au fost primiţi cu pietre. Poliţiştii au ripostat cu lovituri de bastoane şi cu tiruri cu gloanţe de cauciuc.
Bilanţul: aproximativ 20 de răniţi, în special poliţişti.
Aproximativ 200 de persoane au manifestat vineri împotriva “brutalităţii” poliţiştilor veniţi să evacueze familia lui Abdul şi a unor viitoare decizii judiciare de distrugere a altor locuinţe.
Manifestanţii au protestat în faţa primăriei din cel mai apropiat district, mergând pe jos trei ore, pe marginea autostrăzii.
A fost obţinută, însă, o primă mică victorie, un ordin de suspendare. După incidentele de joi, un tribunal administrativ din Madrid a decis prelungirea pe termen nedefinit a deciziei de blocare a demolării caselor a şapte familii de români din acest cartier.
Un adevărat “oraş în oraş” cu cele 2.000 de locuinţe ale sale, Canada Real nu este un cartier sărac obişnuit. Bărbaţii muncesc, în special în construcţii, iar copiii merg la şcoală.
Unele case sunt adevărate vile, cu peluze, pitici în grădină şi antene satelit. Toţi fură apă şi curent electric. Ridicate pe vechi căi de transhumanţă, unde au fost interzise construcţiile încă din secolul al XIII-lea, casele au început să apară ca ciupercile după ploaie în urmă cu 40 de ani, când dictatura lui Franco (1935-1975) s-a încheiat, făcând loc economiei de piaţă.
De atunci, foştii ţărani săraci din Estremadura şi Anadaluzia, deveniţi muncitori, au lăsat locul unei populaţiii formate în special din imigranţi marocani, români şi ţigani.