Într-adevăr, avem parte de un oraş „verde“, numai că, din păcate, nu acolo unde ar trebui…
Parcurile (sau ce a mai rămas din ele, majoritatea spaţiilor verzi fiind înghiţite de blocuri, biserici sau terase) sunt pline de bălării, devenind adevărate jungle în miniatură. Iarba a ajuns să crească până şi printre şinele de tramvai, de parcă principalul sistem de transport în comun al Reşiţei ar fi fost părăsit de zeci de ani. Adevărul e că tramvaiele noastre o ţin tot într-o defecţiune, însă aici ne referim la vegetaţia dintre şine.
Grămezile de moloz sau de gunoaie dau o diversitate inedită „reliefului“ de pe malurile Bârzavei. Drumurile sunt „dantelate“ cu gropi şi gropiţe, şoferii noştri devenind adevăraţi aşi la slalomul printre acestea. Şi nu este singura problemă legată de trafic, întrucât putem vedea indicatoare rutiere rupte şi ruginite, parapete de protecţie îndoite, iar găsirea unui loc de parcare devine de cele mai multe ori o adevărată misiune imposibilă (asta dacă îi respecţi pe pietoni şi nu-ţi urci maşina pe trotuar…).
Totul ne aminteşte de un peisaj apocaliptic. Poate părea o exagerare – în definitiv, sunt multe localităţi într-o stare mult mai proastă. Însă, câte dintre ele sunt municipii reşedinţă de judeţ? În acest caz, putem spune că apocaliptic nu este peisajul, ci nepăsarea celor care l-au adus în această stare.
Deci, dle primar, Reşiţa aşteaptă iar reşiţenii sunt cu ochii pe dumneavoastră.
Nina Curiţa