După ce acum o lună şi câteva zile protesta în faţa sediului PDL, afirmând că politica dusă de acest partid ne-a dus în această situaţie grea, luni, Nicolae Drăgan, liderul BNS Caraş-Severin, cu ocazia lansării unui proiect pentru şomeri, se mândrea cu derularea proiectului „Tinerii şi politica locală“, în care a ales drept partener… Partidul Democrat-Liberal.
La fel ca şi atunci, şi luni Drăgan îi lăuda meritele lui Sorin Frunzăverde ca om politic, şi, de această dată, ca şi coordonator al parteneriatului între CJ şi BNS.
„Deşi nu vreau să se creadă că duc şirul mulţumirilor doar către Sorin Frunzăverde, o să menţionez că am fost sprijiniţi de mai multe persoane, cum ar fi Caius Isac, directorul AJOFM Caraş-Severin, cu ajutorul căruia vom reuşi să identificăm cerinţele reale ale pieţei“, spunea Drăgan.
Parcă un alt Drăgan, mieros şi timorat în faţa discursului, complet diferit de liderul de sindicat care, cu ocazia recentelor proteste, îşi începea discursul privind către CJ şi Prefectură şi spunând: „Când elefanţii se bat, iarba suferă“.
Însă, până la urmă, important este obiectivul proiectului prezentat ieri, proiect prin care BNS vrea să califice 250 de şomeri din Bucureşti, Reşiţa, Mangalia şi Brăila. Deşi îşi anunţase prezenţa la Reşiţa şi Dumitru Costin, preşedintele BNS, se pare că acesta a avut probleme mai urgente la Bruxelles, aşa că în municipiul de pe Bârzava a ajuns doar managerul de proiect, Luminiţa Petrache. „Consilierea şi instruirea şomerilor“ este un proiect al BNS cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU, care implică şi municipiul nostru, prin prisma unui parteneriat cu New Hope Reşiţa.
„Ne propunem creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea şomajului prin facilitarea integrării pe piaţa muncii a 250 de şomeri aflaţi pe listele de persoane asistate. Spre deosebire de alte iniţiative, cei 250 de şomeri vor beneficia gratuit de cursuri de calificare, iar pe perioada acestora vor primi o subvenţie echivalentă cu salariul mediu pe economie“, a spus Luminiţa Petrache.
Însă, având în vedere faptul că proiectul are ca durată de dezvoltare doi ani, având ca dată de finalizare luna august 2012, deocamdată nu se ştie exact ce cursuri vor fi efectuate şi nici câte locuri vor fi alocate fiecărui judeţ în parte.
„Un specialist în economia locală va avea întâlniri în special cu reprezentanţii mediului privat pentru a se stabili necesităţile pe piaţa muncii şi, în urma evaluării chestionarelor pe care le vom împărţi posibililor beneficiari, vom stabili atât calificările cât şi numărul de persoane calificate din fiecare judeţ“, a mai spus Petrache. În acelaşi context s-a vorbit şi despre comoditatea specifică şomerului român, care decât să muncească pe 500 de lei, mai bine leneveşte pe 350 sau, după cum spunea Caius Isac, direcorul AJOFM.
„Este deranjabil faptul că există oameni care acceptă ca patronul să îi trimită în şomaj şi apoi se întorc acolo şi lucrează la negru, angajatorul plătindu-le diferenţa de la indemnizaţia de şomaj până la salariul de care beneficiau înainte. În plus, avem o piaţă a locurilor de muncă falsă, asta pentru că angajatorii fie vacantează posturi pentru care le au deja «promise», fie scot la bătaie cinci locuri de muncă, în realitate având nevoie de un singur om“.
Judeţul nostru are peste 12.000 de şomeri şi o rată a şomajului de 8,9%. Poate că cele câteva zeci de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă ce vor fi calificate prin acest proiect nu vor duce la o scădere spectaculoasă a acestor cifre, însă poate fi un început, aşa cum a spus şi vicepreşedintele CJ, Ionesie Ghiorghioni.
Anca Preda