Primitoare şi caldă, îmbrăcată-n straie noi de sărbătoare şi umbrită arar de câte-un nor rătăcit, învelită-n mătase de-un verde crud, brodată cu floricele zvelte şi timide, câmpia Caraşului trâmbiţează venirea primăverii.
Caraşul se domoleşte şi mângâind sfios câmpia se-ntinde răsfăţat sărutând Dunărea, pentru ca, în cele din urmă, s-ajungă un strop într-un ocean…
Nina Curiţa