La începutul acestei săptămâni, în toată ţara trebuiau să aibă loc proteste împotriva măsurilor Guvernului. Spun „trebuiau“, pentru că destui angajaţi cărăşeni au ales să protesteze prin… muncă! Şi doar motive pentru protest erau destule; nu le voi enumera încă o dată, le ştim prea bine cu toţii. Dar, chiar şi aşa, unii s-au făcut că plouă…
Şi-au acoperit ochii, urechile, şi mai ales gura, şi şi-au văzut „liniştiţi“ de treabă. Cât de liniştiţi au fost, asta nu ştiu; mă îndoiesc să ducă o viaţă atât de roz încât să nu aibă nimic de spus la adresa acestui Guvern care se joacă şi cu destinele lor. Şi, cu toate acestea, au tăcut… Probabil s-au gândit că oricum nimănui nu-i pasă de ce spun ei, s-au resemnat cu ceea ce se întâmplă, le e lehamite să-şi mai bată gura de pomană, le e frică să îşi pierdă locurile de muncă, etc. De ce să te chinui dacă tot nu are rost?
Însă, în acelaşi judeţ, în acelaşi oraş, cam în aceeaşi perioadă, alţi reşiţeni, ce-i drept puţini la număr, nu au tăcut. Este vorba despre protestul (poate e prea mult spus protest) celor ce ar fi fost afectaţi de schimbările transportului în comun reşiţean. Rezultatul acţiunii lor? Primăria municipiului a revenit asupra hotărârii. De ce?
Pentru că aceşti oameni, în loc să se limiteze la înjurături printre dinţi prin birouri, şi-au exprimat deschis nemulţumirea. Au avut curajul să vorbească şi au reuşit să aducă o schimbare. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi tăcut? Nimic; hotărau alţii pentru ei şi nu aveau de ales decât să se împace cu soarta. Nu vreau să înţelegeţi că sunt de acord cu protestele continue, cu violenţa sau cu manifestări făcute fără a gândi.
Resemnarea, umilinţa, calmul, seninătatea, poate sunt ele bune în filosofie; însă, nu suntem conduşi de filosofi, ci doar de oameni. Oameni cărora trebuie uneori să le mai spui ceea ce nu-ţi convine. Asta, dacă vrei cu adevărat să se schimbe ceva. Dacă nu, atunci poţi întotdeauna să fii precum cele trei maimuţe sau poţi adopta metoda de supravieţuire a struţului. Şi atunci, să mai credem că tăcerea e de aur?
Nina Curiţa
[email protected]