Preţ de câteva ore, Mihail Dumitru a răspuns tuturor întrebărilor care i s-au adresat în cadrul unui atelier de lucru cu tema „Satul românesc – prezent şi viitor“, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor din agricultură şi dezvoltare rurală, primari din Caraş-Severin, oameni de afaceri din domeniul agricol şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Instituţiei Prefectului.
Astfel, preţ de două ore şi jumătate, s-au purtat discuţii referitoare la importanţa accesării fondurilor europene de către agricultori, fermieri şi primari. S-a vorbit, de asemenea, despre măsurile pe care producătorii trebuie să le ia pentru a-şi dezvolta producţia, astfel încât aceştia să poată concura cu pieţele celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Iar pentru a rezista în această economie de piaţă, Mihail Dumitru a declarat că este nevoie ca micii producători să-şi unească forţele şi, fie ei apicultori, crescători de animale sau agricultori, să se constituie în forme asociative, pentru a putea negocia cu engrosiştii preţul cel mai bun. „În acest caz, primarii pot juca un rol important în decizia producătorilor de a se asocia. Atât ei, cât şi reprezentanţii Camerei Agricole trebuie să dicute cu oamenii, căci acest sistem de asociere există în toată UE, iar asta îi va ajuta foarte mult pe producători“, a precizat ministrul Agriculturii.
Mihail Dumitru a ţinut să precizeze că a ajuns la Ministerul Agriculturii într-un moment nefast, exact când cele 56 de forme de ajutor de stat au încetat să se mai aloce, iar România este încercată de criza economică.
„Înainte de 2009 Ministerul Agriculturii putea să aloce mai mult sprijin financiar pentru agricultori. Se ştia că va veni timpul când aceste forme de ajutor de stat vor dispărea, motiv pentru care Guvernul ar fi trebuit să-i pregătească pe fermieri, prin reducerea graduală a acestor forme de sprijin. Din păcate, s-a mers pe ideea să dăm cât mai mult, atâta timp cât mai putem, poate şi pentru că a fost perioada campaniei electorale. Oricum subvenţii se dau. Gradual, din 2007, pentru mai bine de două milioane de hectare se aplică Schema Unică de Plată pe Suprafaţă. Deşi suma plătită pe hectar în România nu este ca şi cea din alte state membre ale UE, consider că, atunci când s-au împărţit banii, ar fi trebuit să se aloce mai multe fonduri pentru îmbunătăţirea şi încurajarea investiţiilor în agricultură şi mai puţin pentru subvenţii. Căci, deşi este un an greu, investiţiile ne vor scoate din impas. De asemenea, precizez că din totalul fondurilor alocate României de UE, 40% se îndreaptă spre mediul rural“, a mai adăugat Dumitru.
Dacă din septembrie Ministerul Agriculturii va da startul unei noi sesiuni pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă“, suplimentând şi fondurile pentru această schemă, datorită cererii mari, nu acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“.
Deşi, iniţial, atât preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, cât şi Mihail Dumitru vorbeau despre o suplimentare a fondurilor pentru Măsura 322, datorită inundaţiilor din NE ţării, Guvernul a decis o realocare de fonduri numai pentru realizarea lucrărilor de infrastructură tehnico-edilitară în localităţile afectate de inundaţii. În aceste condiţii, primarii din Caraş-Severin, care mai sperau că ar putea prinde o finanţare europeană pe această măsură, vor fi nevoiţi să caute alte modalităţi de atragere a fondurilor.
Şi cum în perioada următoare, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, mai mulţi bugetari vor rămâne fără locuri de muncă, ministrul a anunţat disponibilizări şi la Agricultură. Majoritatea celor care vor fi nevoiţi să-şi facă bagajele vor fi angajaţii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură şi cei ai Oficiului pentru Ameliorare, Selecţie şi Reproducţie în Zootehnie. Cele mai puţine reduceri se vor face la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi la Agenţia de Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Roxana Nafiru