„După construirea barajului de la Porţile de Fier, lacul de acumulare din spatele acestuia a creat condiţii favorabile pentru ca la confluenţa râului Nera cu Dunărea să ia naştere delta Nerei, un ecosistem care în prezent este situat atât pe teritoriul României cât şi pe cel al Serbiei“, povesteşte Corneliu Sturza-Popovici, preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare (GEC) Nera.
Zona nu este lipsită de probleme, iar principala pare a fi cea a deşeurilor aduse de Dunăre Angajaţii primăriei din Socol sunt exasperaţi de faptul că, an de an, trebuie să adune tone de gunoaie cu care în final nu au ce face, fiindcă aşa cum spune legea, acestea ar trebui trimise în depozitele speciale.
„Este un cost foarte mare pentru Primărie. Trebuie să colectăm gunoaiele de la Dunăre separat de cele menajere de la cetăţeni“, spune Dragan Burmas, viceprimarul din Socol. Cu alte cuvinte, pentru că Primăria nu are groapă de gunoi, deşeurile menajere se duc la MoldovaNouă. Numai că, administratorul gropii de acolo îi taxează separat pentru gunoaiele de pe Dunăre faţă de ce cele adunate de la oameni.
„Probleme avem nu numai primăvara, gunoaiele sunt aduse de fiecare dată când apele Dunării cresc la noi. În Golful Baziaş se adună deşeuri de pe tot parcursul Dunării, şi pentru noi este o foarte mare problemă întrucât nu avem suficiente fonduri să administrăm depozitarea lor şi întreţinerea malului“, declară şi edilul din Socol, Ghiţă Valentin.
„Soluţia la poluarea din Golful Nerei poate fi una economică – Ministerul Mediului să plătească o subvenţie la colectare pentru ca PET-urile să dispară de acolo şi din toată ţara, aşa cum a dispărut fierul vechi după 1990. O altă soluţie ar fi un dig plutitor, care să pornească de la graniţa cu Serbia, şi care să nu mai permită ca vântul şi apele mari să împingă gunoaiele în golf. Dar tot la barajul de la Porţile de Fier ajung, aşa că prima soluţie rămâne cea mai bună“, mai spune preşedintele GEC Nera.
Cristian Franţ