De vină pare să fie, conform lui Ioan Maliţa, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara, sarea! Da, chiar aşa! Asta pentru că noi, oamenii simpli, participanţi, aparent nevinovaţi la traficul rutier, nu înţelegem că iarna trebuie să circulăm şi pe drumuri „albe“ şi că nu trebuie să mai fim atât de mofturoşi apelând imediat 112 dacă ne blocăm pe un drum secundar care nu prea vede utilaje de deszăpezire.
Acestea sunt concluziile şefului de la Drumuri Naţionale şi a lui Toma Hamat, director adjunct al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat a judeţului Caraş-Severin.
„Judeţul Caraş-Severin este campionul regiunii la cheltuieli efectuate iarna. S-a cheltuit de trei ori mai mult decât era prevăzut. Consider că este o slăbiciune a Companiei Naţionale de Drumuri pentru că nu ia decizia reducerii acestor cheltuieli. Pe de altă parte, oamenii trebuie să înţeleagă că se poate circula şi pe drumuri albe, evident cu maşini echipate corespunzător şi cu o viteză adecvată“, a spus Maliţa.
Directorul de la „Drumuri Naţionale“ a dat exemplul drumului ce leagă Moraviţa de Moldova Nouă unde, din cauză că s-a intervenit cu prea multă sare iarna, s-au folosit 4.000 de tone de mixtură pentru a repara craterele făcute de sare.
Pe de altă parte, Toma Hamat l-a susţinut pe Maliţa, menţionând că aceleaşi probleme sunt întâlnite şi pe drumurile judeţene din Caraş-Severin. „Un procent de 65% dintre drumurile judeţene sunt îmbătrânite.
În plus, maşinile grele şi activitatea de pe timpul iernii contribuie şi mai mult la degradarea acestora. Avem în judeţ două staţiuni montane care iarna atrag mii de turişti, unii chiar indisciplinaţi, care nu vor să înţeleagă situaţiile în care nu se poate circula. De aceea, suntem nevoiţi să ţinem drumuri deschise chiar şi când viscoleşte. Toată lumea sună la 112, iar dacă nu sunt toate drumurile «negre» suntem apostrofaţi, ori nu se poate aşa ceva“. Tot Hamat dezvăluia în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, unde au fost prezentate situaţiile drumurilor, că în judeţ, în 2010, mai există patru kilometri de drum de pământ, între Petrilova şi Naidăş.
O altă situaţie care a atras atenţia a fost aceea a stadiului lucrărilor la Pasajul din Triaj. „Cu privire la acest pasaj trebuie să fac menţiunea că există o problemă gravă şi una şi mai gravă“, spunea Ioan Maliţa, care dădea asigurări că în 56 de zile de la momentul în care vor începe lucrările la reabilitarea pasajului lucrurile se vor rezolva, asta pentru că s-a declanşat procedura de lucru pe calamitate.
Pe de altă parte, problema şi mai gravă este că tot pasajul, „şi mă refer la banda veche“, spunea Maliţa, situată pe partea dreaptă în sensul de mers dinspre Govândari spre Triaj, este într-o situaţie jalnică.
Dacă nu se intervine cât mai repede printr-o reparaţie capitală, se pot întâmpla lucruri extrem de grave. În acest sens, s-au solicitat deja Companiei Naţionale fonduri pentru reparaţii capitale. Tot Maliţa mai spunea şi faptul că nu mai puţin de 300 de milioane de euro vor fi investite în gropile drumurilor naţionale ce traversează judeţul Caraş-Severin. Astfel, în acest an se speră că vor fi finalizate multe lucrări de reabilitare, printre care DN 6 Bahna – Mehadia (95% finalizat), DN 6 Domaşnea – Caransebeş (70% finalizat), DN 6 Caransebeş – Lugoj (80% finalizat), precum şi activităţi de apărare şi consolidare pe DN 57 Orşova – Pojejena (80% finalizat). De asemenea, vor fi consolidate şi 13 poduri.
Şi nu sunt singurele milioane ce vor intra în drumurile judeţene. Astfel, conform listei lucrărilor prioritare prezentată de Hamat la Prefectură şi semnată de directorul executiv al DADPP, Ianăş Roşeţ, în acest an se va lucra, printre altele, pe DJ 581 Reşiţa – Grădinari, DJ 680A – DN6 (Sacu) – Obreja, strada principală din Răcăşdia, DJ 587 Păltiniş – Brebu, DC 138 Grădinari – Serbia, DC 47 Cozia – Bigar, DJ 571B Bozovici – Cărbunari, DJ 571F Prilipeţ – Eftimie Murgu, ş.a.
Anca Preda