La toate acestea duc măsurile guvernamentale de reducere a cheltuielilor bugetare care continuă să afecteze tot mai multe sectoare de activitate. În 2009, din dorinţa de a aduna mai mulţi bani la buget, Guvernul a transferat în zona bugetului de stat o serie de agenţii care îşi asigurau existenţa din venituri proprii. Printre acestea, şi Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Conform datelor publicate pe propriul site, scopul acestei instituţii este de a asigura controlul statului în domeniul construcţiilor prin inspectori de specialitate care verifică pe şantiere respectarea regulilor, oprind lucrările care se execută necorespunzător şi aplicând amenzi acolo unde este cazul, astfel ca o construcţie să nu poată fi dată în funcţiune decât dacă îndeplineşte cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare. Ultimul mare cutremur din România, din martie 1977, a lăsat în urmă multă suferinţă alături de constatarea că în construcţii se fac şi greşeli.
Cine le îndreaptă? Inspectorii în construcţii.
Trecând de la venituri proprii la bugetul de stat sărac şi el, instituţia e nevoită să intre în restructurare. Având în jur de 1.000 de salariaţi la nivel de ţară cu un buget aprobat de doar aproape 78 milioane lei din cele peste 100 necesare, cel puţin 300 salariaţi vor trebui să-şi caute de lucru.
Pe de-o parte, doar jumătate din aceşti 1.000 de angajați au studii superioare în domeniul construcțiilor și arhitecturii, în timp de aparatul central birocratic a ajuns la 100 de salariați. În plus, ISC fiind acum instituție bugetară, titularii investiţiilor publice refuză să mai plătească pentru asigurarea controlului.
Nu putem să nu-i întrebăm pe cei care ne conduc: cu siguranţa în construcţii cum rămâne?Poate Guvernul garanta că prin concedieri va creşte performanţa controlului şi asigurarea construcţiilor la cutremur sau ne vom trezi peste câţiva ani cu un Haiti românesc?
JCS – NC