Manifestarea a fost prilejuită de împlinirea
a 90 de ani de la intrarea armatei române
în Banat şi instaurarea administraţiei
româneşti. Cadre didactice de la
Universitatea de Vest Timişoara şi
Universitatea „Eftimie Murgu“
Reşiţa au susţinut o serie de
comunicări ştiinţifice pe această
temă.
Au luat parte istoricii Ioan Muntean şi Vasile
Râmneanţu (din cadrul
Universităţii de Vest din Timişoara),
Radu Ardelean (Academia Română –
Timişoara), Gheorghe Brătescu de la Arhivele
Naţionale din Caransebeş, Carmen Albert
(Muzeul Banatului Montan) şi Luminiţa Wallner
Bărbulescu (Muzeul de Istorie din Lugoj), oameni
de cultură şi oficialităţi.
În cuvântul de deschidere,
preşedintele CJ, Sorin Frunzăverde, a
precizat că: „dacă în 1919
Reşiţa nu ar fi intrat în
România, România nu ar fi avut
potenţialul industrial al acesteia, potenţial
care a ajutat-o să devină o mare
producătoare de oţel. Reşiţa era
atunci o mare citadelă industrială a Marelui
Imperiu. România Mare nu era mare dacă nu i
se alipea şi Banatul. Aşa că trebuia
să marcăm acest eveniment la
Reşiţa“.
După încercarea eşuată de la
sfârşitul lui octombrie 1918 de proclamare a
unei republici autonome a Banatului (ce trebuia să
facă parte din Ungaria), românii
formează un Consiliu Naţional, condus de
către dr. Aurel Cosma. Unirea propriu-zisă va
avea loc de-abia anul următor, Banatul fiind,
în 1919, împărţit între
România şi Serbia.
Nina Curiţa
[email protected]