Deşi Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu a amendat în repetate rânduri fosta conducere a SC Moldomin pentru poluările accidentale produse de-a lungul anilor, situaţia a rămas neschimbată. În tot acest timp, nu doar locuitorii din Clisura Dunării au fost afectaţi de poluarea cu steril, ci şi vecinii de peste Dunăre.
„Autorităţile din Serbia au notificat în permanenţă fenomenul de poluare transfrontalieră, raportându-ne un număr de 12.000 de persoane ce riscă din această cauză să se îmbolnăvească de cancer“, ne-a declarat Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.
Însă, nu numai locuitorii din Serbia sunt supuşi acestui risc. „În aceeaşi situaţie se află şi aproximativ 80.000 de români ce locuiesc în zona Clisurii“, a mai precizat joi preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la sediul Agenţiei Judeţene de Mediu Caraş-Severin.
Cornel Popovici Sturza susţine, de asemenea, că 5.200 de hectare de teren agricol din Serbia s-au prăpădit datorită poluării, cei mai afectaţi de acest fenomen fiind însă întreprinzătorii sârbi, care practică turismul pe malul Dunării. „Este o situaţie care trebuie să înceteze, iar statul trebuie să ia măsurile corespunzătoare. În prezent fondurile primite de SC Moldomin de la Ministerul Economiei pentru ecologizarea zonelor nu sunt suficiente nici pentru a umecta iazul în perioada cu vânturi puternice când poluarea devine activă. Mai mult, factorii de decizie ar trebui să ia în considerare faptul că, la un moment dat, această poluare ar putea costa Statul Român, pe lângă reconstrucţia ecologică a iazului, şi importante daune plătite pentru pagubele provocate de poluare din Serbia“, a mai precizat Sturza.
Grupul GEC Nera, în parteneriat cu APM Caraş-Severin derulează, în perioada martie 2009 – ianuarie 2010, proiectul „Cine vindecă rănile lăsate de minerit în zona parcurilor naturale din sudul Banatului“, care-şi propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor plasate în apropierea depozitelor de deşeuri miniere a fostelor exploatări de la Moldova Nouă şi Sasca Montană.
În cadrul întâlnirii de joi a fost prezentat şi planul local de acţiune destinat îmbunătăţirii managementului deşeurilor miniere.
Roxana Nafiru
[email protected]