Caraş-Severin, Romania


Se tot vorbeşte despre persoanele care, deşi
au fost condamnate la închisoare, au fost puse
în libertate de instanţele de judecată.
La nivelul instanţelor cărăşene,
din 130 de cereri formulate anul trecut de
deţinuţi, 127 au fost respinse sau declinate
instanţei locului de detenţie, fiind admise
doar trei.


Primul, L.A.V., ce fusese condamnat la doi ani
închisoare pentru că nu şi-a achitat
obligaţia de întreţinere a copiilor, a
beneficiat de o întrerupere între 22 mai
şi 22 august 2008. El a fost reîncarcerat
în ziua următoare, fiind eliberat anul
acesta, în 26 ianuarie, ca urmare a
efectuării întregii pedepse.
Întreruperea i-a fost acordată
întrucât celălalt copil al
condamnatului, pe care acesta îl avea în
grijă, rămăsese acasă numai cu
bunici, el bolnav la pat, ea cu o fractură la
picior.


Într-ul alt caz, H.M., care avea de făcut 2
ani şi 6 luni de închisoare pentru furt
calificat, pedeapsa a fost întreruptă
între 29 aprilie şi 29 iulie 2008, omul
ajungând în penitenciar imediat după,
urmând să-şi execute pedeapsa
până la 4 ianuarie 2010. Instanţa i-a
aprobat cererea pentru că toţi cei trei copii
pe care omul îi are în
întreţinere nu au mamă, şi
rămăseseră acasă numai cu bunica
bolnavă.


Ultimul caz este cel al lui M.A., care are de executat
2 ani şi 5 luni de închisoare, tot pentru
furt calificat. El a obţinut clemenţa
judecătorilor care i-au apşrobat
întreruperea pedeapsei între 5 decembrie
2008 şi 4 martie 2009. Omul a convins
magistraţii pentru motivul a-şi ajuta
familia, compusă din soţie bolnavă
şi opt copii, toţi trăind dintr-un
ajutor social de doar 197 de lei, situaţia fiind
mai mult îngreunată material pe perioada
iernii.


Demn de precizat este faptul că nici una dintre
cele trei hotărâri de admitere nu a fost
atacată de către procurori. În anii
2007 şi 2008, Tribunalul Caraş- Severin, ca
instanţă de executare, nu a admis nici o
cerere de întrerupere din cele 11 formulat de
către persoanele condamnate.


În 2006, tribunalul a admis cererea lui H.I.,
care suferea de cancer în stadiu de
metastază, iar din expertiza medico-legală
rezulta că acesta nu mai putea fi tratat în
penitenciar. Omul s-a stins din viaţă
în libertate, timpul perioadei de
întrerupere a executării pedepsei.


Antoniu Mocanu


[email protected]