REȘIȚA – Casa Corpului Didactic (CCD) Caraș-Severin a organizat vineri, 21 noiembrie, activitatea „Pedagogia Digitală în oglindă – Profesorul de la utilizator la creator“, un eveniment dedicat analizei și feedback-ului privind modul în care cadrele didactice din Regiunea de Vest au parcurs programul de formare derulat de Universitatea de Vest Timișoara, prin PNRR!
Viorica Gârtoi, directorul CCD Caraș-Severin, a subliniat că programul nu urmărește doar acumularea de competențe tehnice, ci o transformare profundă a modului în care profesorul se raportează la elevii generației digitale. „Programul își propune transformarea procesului educațional prin dezvoltarea competențelor digitale pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Prin integrarea tehnologiei și a mijloacelor digitale, profesorii au șansa să ofere elevilor ore interactive și relevante, ridicându-se la nivelul și așteptările lor.“
Gârtoi a explicat că formarea include nu doar folosirea instrumentelor digitale, ci și crearea de resurse educaționale deschise, mentorat și dezvoltarea încrederii profesorului în propriile capacități creative. „Cursul nu este doar despre folosirea instrumentelor digitale. Ne dă încrederea de a crea, de a inova, de a ne pune amprenta. Profesorul trebuie să devină creator și model în comunitatea educațională.“
Întrebată dacă aceste formări vor schimba modul în care arată ora de clasă, Gârtoi nu a avut dubii: „Nu cartea sau legea fac școala, ci profesorul, prin modul în care gândește lecția, prin metode, prin gesturi. Viitorul învățământului românesc depinde de profesorul care aduce lumină și armonie în sala de clasă.“
Profesorii formatori prezenți au confirmat că programul a deschis perspective noi și a redus frica multor cadre didactice față de tehnologie. Aurica Lazarov, profesor la Oravița și formator cu 15 ani de experiență, spune că generația actuală obligă școala să țină ritmul: „Dacă elevii sunt cu un pas înaintea noastră, noi, profesorii – indiferent de vârstă – nu putem rămâne în urma lor. Copiii sunt încântați când văd laptopul, proiectorul, tabla smart. Le stârnește setea de cunoaștere.“ Aceasta a a atras atenția că diferențele în competențele digitale nu țin de mediul rural sau urban: „Există diferențe între profesori, nu între rural și urban. Totul ține de deschiderea personală. Am întâlnit profesori excepționali în mediul rural și reticenți în urban.“
Camelia Coandă, profesor de matematică și formator în proiect, a subliniat că scopul real al cursului este familiarizarea profesorilor cu tehnologia pe care elevii o folosesc oricum. „Este important să reușim să interacționăm cu copiii în lumea lor. Sunt nativi digital. Cursul deschide perspective noi și ne ajută să nu ne mai fie frică de platforme. Pentru unii e un început, pentru alții o aprofundare.“ Coandă a confirmat că interesul profesorilor din Caraș-Severin a depășit așteptările: „Au fost 750 de locuri și s-au ocupat mai mult 800. În grupele mele, prezența a fost aproape de 100%. Profesorii vor să învețe!“
Cadrele didactice participante au descris cursul ca fiind intens, mai ales în perioada verii, dar extrem de util. Un profesor participant a mărturisit: „La început am privit cursul cu scepticism. A fost solicitant – multe teme, multă practică – dar a fost de mare folos. Trăim în era digitalizării, iar profesorul trebuie să știe să integreze AI și platforme moderne în lecții. Am folosit aplicații precum Gamma pentru a crea prezentări. Scrii titlul și îți generează conținutul – apoi îl verifici, evident. Inteligența artificială ne ajută, dar profesorul trebuie să modereze tot ce se întâmplă în clasă.“
Evenimentul a confirmat un lucru esențial: digitalizarea școlii românești nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Iar profesorii din Caraș-Severin, fie formatori, fie cursanți, arată că procesul poate fi unul al colaborării, al inovației și al dorinței de a ține pasul cu generația digitală.
JCS-Denis Dutca
