Din ce în ce mai bătrâni și mai dependenți

CARAȘ-SEVERIN – Îmbătrânirea demografică a populației are ca efect, între altele, și sporirea sarcinii sociale pentru populația activă. Dacă în 1994, populația județului a fost de circa 370.000 locuitori, în 2024 aceasta a scăzut la circa 301.000 locuitori, potrivit unei informări prezentate în cadrul ședinței lunare a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice!

„Între 1994 și 2024, structura pe vârste a populației poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere în vârstă de 0-14 ani. În paralel, creșterea speranței de viață a determinat creșterea numărului și ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).“, a explicat șeful Direcției Județene de Statistică, Cătălin Hogea.

Potrivit acestuia, ponderea populației tinere a scăzut de la 20,6% (76.000 locuitori în 1994) la 11,8% (35.500 locuitori în 2024), în detrimentul celei vârstnice care a crescut de la 11,7% (43.000 locuitori în 1994) la 20,9% (62.900 locuitori în 2024). „Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare, vor apărea în timp, determinând perturbații la nivelul populației școlare, populației fertile și populației în vârstă de muncă.“, a adăugat acesta.

Doi dintre indicatorii care atrag atenția sunt „raportul total de dependență demografică“ și „raportul de dependență al vârstnicilor“, ambii evidențiind presiunea exercitată asupra populației active din punct de vedere economic.

Primul se referă la numărul persoanelor tinere (0-14 ani) și al celor vârstnice (65 ani și peste) care revin la 1.000 de persoane adulte (15-64 ani). Astfel, dacă în 1994, raportul era de 477 de persoane dependente, dintre care 36,3% vârstnici, în 2024 din cele 486 persoane dependente, cele vârstnice au ajuns la o pondere de 63,9%. Al doilea indicator se referă la numărul persoanelor de 65 de ani și peste care revin la 1.000 de persoane. Dacă în urmă cu trei decenii raportul era de 173‰, în 2024 acest număr a crescut la 311‰, ceea ce indică o creștere de 1,8 ori în decurs de trei decenii. Fenomenul generează o sarcină socială sporită pentru populația (presupus) activă, întrucât tot mai puțini contribuabili susțin un număr tot mai mare de pensionari.

Un alt indice, edificator, îl reprezintă cel al îmbătrânirii demografice care, de la 571 vârstnici la 1.000 de tineri în 1994, a crescut la 1.773 vârstnici la 1.000 de tineri în 2024. Cât despre speranța de viață la vârsta de 65 de ani, aceasta a fost în 2024 de 12,4 ani pentru ambele sexe, cu diferențe importante între sexe: 15,3 ani pentru femei și aproximativ 9,5 ani pentru bărbați.

JCS-Walter Fleck