CARAŞ-SEVERIN – Proiectul de suflet al celor de la Acasă în Banat rămâne Ţara Morilor de Apă. Pentru curioşi, echipa asociaţiei a desluşit de curând secretul celor 51 de mori de pe Valea Almăjului, de acum 150 de ani!
O nouă acţiune marca Acasă în Banat a făcut ca misterul celor „51 de mori“ de la Rudăria să fie dezlegat. Recent, neobosita echipă de la Acasă în Banat a făcut cercetări pentru a afla dacă au existat cele 51 de mori în secolul al XIX-lea, așa cum apare în zeci de lucrări, articole și cărți. Acest fapt contează enorm pentru finalizarea cărţii Morile Rudăriei, care va vedea în curând lumina tiparului, spune Radu Trifan, preşedintele asociaţiei. După o atentă incursiune în arhivele Oficiului de Cadastru şi verificarea a numai puţin de 4674 de poziții existente în registrele acestei instituţii, iată că după patru decenii, enigma a fost dezlegată.
„În cartea «Zona etnografică Almăj», de Lidia Gaga, publicată în 1984, la capitolul IV dedicat Instalațiilor țărănești, autoarea avansează o statistică a numărului de mori din zona Almăjului, întocmită pe baza registrelor de cadastru de la 1874. Rudăria este trecută cu un număr de 51 mori, iar totalul pentru zona Almăj «ne dă incredibila sumă de 339 pentru un număr de 16 sate» (p. 93). Autoarea ne avertizează că această statistică a fost realizată «cu posibile greșeli datorate ortografiei», o nuanță esențială, însă asta nu i-a împiedicat pe alți autori, inclusiv eu, să preia ad litteram această statistică. La fel ca alții, și eu am presupus că datele trebuie să fi fost corecte și, în plus, consultarea registrelor cadastrale părea a fi o chestiune anevoioasă și redundantă. Când am început să lucrăm la cartea despre Morile Rudăriei am început să avem dubii din ce în mai serioase despre cifra 51, deoarece toate sursele puse cap la cap ne indicau că la Rudăria nu au existat în același timp mai mult de 30 de mori. Nu am identificat atât de multe locuri de moară și nici nu părea o justificare economică relativ la populația satului. Trebuia să lămurim chestiunea odată pentru totdeauna. Așa am ajuns la OCPI la Reșița fără să știu prea bine cum să procedez. Am avut noroc că mi-a dat o mână de ajutor istoricul Flavius Bozu, care lucrează acolo și căruia îi mulțumesc mult pentru tot sprijinul. Așa am ajuns să consult cadastrul Rudăriei de la 1874. Cu mănușile pe mâini am luat la mână planșele fragile, vechi de 150 de ani și, rând pe rând, mi s-au dezvăluit toate morile de la acea vreme, în toată splendoarea lor. Cadastrul Rudăriei a fost realizat între anii 1872-1874 și cei care l-au întocmit au fost foarte riguroși. Fiecare clădire de moară este desenată pe planșe și îi corespunde un număr cadastral. Canalele de moară sunt și ele trasate fidel și au număr cadastral. A urmat digitalizarea planșelor, le-am pus cap la cap și astfel am avut în față un tablou complet a situației existente la 1874. Eram în culmea fericirii pentru că misterul era pe jumătate dezlegat. Însă, abia în a doua etapă am reușit să verificăm că ceea ce apare pe hărți corespunde cu realitatea. Marțea trecută am revenit la Reșița pentru a consulta și registrul cadastral, care este un alt document și am verificat, una câte una, toate cele 4674 de poziții existente. Din fericire, și acest registru este foarte bine organizat așa că n-a fost foarte greu să identific morile. În dreptul lor era menționat maghiarul «malom», iar în dreptul canalelor «malomárok». Le-am numărat și pe unele și pe altele, iar când am tras linie… surpriză, erau cu totul 51! Mister dezlegat! Atunci când a fost întocmită statistica din 1984, cei care au consultat registrul cadastrul au numărat atât morile, cât și canalele de moară care aveau număr cadastral, fără să facă distincția necesară dintre denumirile maghiare «malom» și „malomárok”. Spre exemplu, numărul cadastral 7 este al canalului care iese de la moara Bogdăneasa, azi dispărută. Numărul 8 este moara propriu-zisă, iar numărul cadastral 9 este canalul care aduce apă la moară. Deci o singură moară și două canale, nu trei mori. În alte cazuri, morile au un singur canal înregistrat, iar altele nu au deloc. Toate numerele din registru pot fi verificate și pe hartă, rezultând, fără echivoc, că în cadastrul de la 1874 sunt înregistrate 22 de canale și 29 de mori (26 pe pârâul Rudărica și 3 pe pârâul Iloca). În total, 51! Așa am dezlegat misterul celor «51 de mori» de la Rudăria secolului al XIX-lea, după 40 de ani (1984-2024)!“, a precizat Radu Trifan, preşedintele Asociaţiei Acasă în Banat.
JCS-Nicoleta Moraru
Foto: Banatul Montan
