Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Vechiul document este al contelui Karl Ignaz von Clary und Aldringen și se referă la stadiul lucrărilor de construire a uzinei de la Reșița!

Prin nota semnată de conte și de consilierii imperiali baron Johann von Tauber și Anton Joseph Eberl cavaler de Ebenfeld se solicita Direcţiunii Miniere Bănățene de la Oraviţa să întocmească, împreună cu comisarul imperial Franz Xaver Schöner, rapoarte regulate asupra evoluției lucrărilor de construire a uzinei de la Reșița. Actul, emis la Timișoara și datat în 8 martie 1770, este un manuscris original, scris pe hârtie cu cerneală neagră, în limba germană, o singură filă, de dimensiuni 37×23 cm.

„Lucrările la noua uzină nu au decurs întru totul fără probleme: iernile aspre, febra palustră, inundațiile, materialele necorespunzătoare, dar și un inopinat raport al administratorului forjelor din Bocșa, Adam Johann Rösch, care solicita renunțarea la proiectul reșițean în favoarea extinderii uzinelor din Bocșa, au întârziat într-o oarecare măsură realizarea acestora. Mai multe măsuri au fost adoptate în cursul anului 1770, printre care și o solicitare din 8 martie 1770 a guvernatorului Banatului, contele Clary, adresată Direcției Miniere Bănățene, ca din acel moment aceasta să înainteze, împreună cu comisarul imperial Franz Xaver Schöner, rapoarte regulate în privința mersului lucrărilor. În cele din urmă, în ianuarie 1771, lucrările la cele două furnale au fost încheiate, administratorul minier superior Redange urmând să efectueze ultimele probe. Pentru intrarea în activitate a noii uzine reșițene au fost aduși mai mulți metalurgiști de la Bocșa, precum și câțiva topitori și forjori din Boemia. În data de 3 iulie 1771, într-un cadru festiv, cele două furnale, denumite „Franciscus“ și „Josephus“, au fost puse în funcțiune în prezența lui Joseph Desiderius Redange și a lui Franz Müller von Reichenstein.“, au precizat specialiştii Muzeului Banatului Montan.

JCS-Nicoleta Moraru