REŞIŢA – Constantin Lucaci s-a născut pe 7 iulie 1923 la Bocşa şi a pus România pe scena lumii. Sub cupola Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, oamenii de cultură din judeţ l-au omagiat vineri pe maestrul ale cărui lucrări sunt expuse inclusiv la Vatican, realizator a nouă fântâni cinetice în România, laureat al premiului Herder şi prezent de două ori la bienala de la Viena, adevărată elită a elitelor, unde un artist are dreptul să fie prezent o singură dată!
Gabriela Şerban, managerul bibliotecii bocşene, îl cunoştea pe maestru în 2003, când biblioteca aniversa 50 de ani de la înfiinţare. Apoi, în 2008, atât oraşul Bocşa, cât şi judeţul îl desemnau cetăţean de onoare. Ulterior, primarul de atunci şi de acum al Bocşei a venit cu ideea unui Muzeu Constantin Gruescu, dorit foarte mult colecţionarul florilor de mină. Apoi a căutat un spaţiu pentru muzeu, dar Gruescu s-a râzgândit.
A fost momentul când Gabriela Şerban îi propunea lui Constantin Lucaci să ofere oraşului câteva lucrări cu care să fie realizat un muzeu. „A fost bucuros de idee şi a donat 18 lucrări, dintre care una este expusă în faţa muzeului. A donat şi desene pe care le făcea înainte de a-şi realiza lucrările. S-a schimbat însă primarul, iar încăperea respectivă a rămas o sală a casei de cultură şi a fost închisă opt ani de zile. Sper ca lucrurile să intre pe făgaşul normal după ce clădirea va fi renovată şi să avem un muzeu cu săli Lucaci şi Gruescu!”, afirmă Gabriela Şerban.
Mare i-a fost durerea anul trecut, atunci când a fost îngropat în nisip Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, de asemenea realizat de Constantin Lucaci. Gabriela Şerban e convinsă că maestrul care-şi mângâia lucrările şi era atât de protector cu ele nu ar fi fost de acord cu aşa ceva.
Dorina Sgaverdia consideră că, datorită lucrărilor maestrului, ambele realizate cu aportul lui Mircea Popa, Reşiţa are două centre. Cartea sa, „Constantin Lucaci în căutarea legendei personale”, se află în Biblioteca Vaticanului prin implicarea monseniorului Pedro Amato, fost director al Muzeului Vaticanului. Este o ediţie bilingvă, traducerea în limba engleză aparţinând Adei Cruceanu. „Maestrul este considerat continuatorul, într-o manieră absolut autonomă şi originală, al lui Brâncuşi, dar şi un excepţional inventator de forme legate de cultura erei spaţiale.”, afirmă Dorina Sgaverdia citându-l pe Georgio Segatto. Maestrul visa la o expoziţie cu lucrările sale la NASA. Vis rămas neîmplinit!
JCS-Ionel Ivaşcu
