CARAŞ-SEVERIN – Iniţiat în 2005, proiectul de turism rural a evoluat între timp, ajungând la stadiul de legendă!
Orice bănăţean de la munte ştie că, în grai, „soba“ este echivalentul camerei, iar „soba de la drum“ e camera bună, pregătită oricând pentru „goşti“, adică pentru găzduirea musafirilor care-ţi calcă pragul. Deşi conceptul turistic „Soba de la drum“ s-a cristalizat în urmă cu aproape două decenii, prezentul îl găseşte în acelaşi stadiu practic. Lansat în 2005 de filiala judeţeană a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România (ANTREC), proiectul a avut parte de o tentativă de revitalizare prin 2014, la iniţiativa Serviciului de Promovare Turism din cadrul Consiliului Judeţean, pentru ca în prezent să revină în discuţii ca o „idee bună“. Le-a reamintit-o primarul Reşiţei, Ioan Popa, căştigătorilor finalei YoungPRENEUR, Sergiu Paraschivu şi Andrei Urechiatu. „Se vorbeşte foarte mult în ultimii ani, în anumite cercuri despre «Soba de la drum». Dacă găsiţi o metodă să o promovaţi şi să determinăm cât mai mulţi bănăţeni să îşi pună la dispoziţia turiştilor această cameră de goşti, cred că am avea un mare câştig cu toţii. Gândiţi-vă, şi aveţi în mine un partener!“, le-a spus edilul celor doi dezvoltatori ai platformei „Hai în Banat“.
În esenţă, turiştii ajunşi în Banatul Montan s-ar caza în „soba de la drum“ a localnicilor, urmând să intre în contact direct cu tradiţiile, obiceiurile culinare şi viaţa din mediul rural, iar cei ce practică agricultura de semi-subzistenţă şi-ar putea diversifica veniturile. Dacă ideea e şi acum la fel de generoasă ca în urmă cu 20 de ani, transpunerea ei în practică pare să nu fie chiar floare la ureche. Margaretă, mai precis, dacă e să preluăm un termen din clasificarea pensiunilor turistice şi agroturistice. Iată, în cele ce urmează, capacitatea turistică a judeţului încadrată în parametrii descrişi şi existentă, oficial.
Trebuie precizat că, deloc romantic, găzduirea în „Soba de la drum“ este definită şi reglementată sub aspectul fiscalizării prin Ordinul 22/28 din 2012. Acesta stabileşte că orice persoană care realizează venituri din închirierea în scop turistic a 1-5 camere din locuinţa personală, între minim 24 de ore şi maxim 30 de zile într-un an calendaristic, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Norma diferă de la un judeţ la altul, de la an la an, în Caraş-Severin ea fiind stabilită pentru anul în curs la 33.000 de lei pentru locuitorii din municipii şi 31.000 de lei pentru cei de la oraşe şi sate. „Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.“, a precizat pentru JCS, şeful AJFP-CS, Doru Cozma.
În 2022, s-au aflat pe raza judeţului nostru într-o asemenea ipostază 54 de persoane fizice, dintre care 45 pe raza Serviciul Fiscal Orăşenesc Băile Herculane. În 2021 au fost 75 în total, după ce în 2020 şi 2019 numărul lor nu a a depăşit 50 pe an. În evidenţele Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, la capitolul structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate – categoria 1-5 spaţii (2-10 locuri), erau înscrise la începutul lunii mai doar 7 persoane fizice. Numărate pe degete: trei la Pecinişca şi câte una la Berzasca, Gărâna, Ilidia, Poiana Mărului.
În mod cert şi în contrast cu atractivitatea turistică a Banatului Montan, este ceva care face ca „Soba de la drum“ să fie neatractivă. Pe de altă parte, e foarte adevărat că, pe timp de vară, se poate înnopta şi în „soba neîncălzită“, fie ea şi neclasificată de minister şi neînregistrată la fisc. N-avem date oficiale, dar se pare că „merge şi-aşa“.
JCS-Walter Fleck
FOTO: Muzeul Satului Bănățean
