REȘIȚA – Fotografiile și informațiile despre locomotivele reșițene sunt dedicate celor care au scris istoria!
Fie c-au fost simpli muncitori sau au făcut parte din biroul tehnic al fabricii reșițene, toți au contribuit la existența acesteia din 1872, când s-a fabricat prima locomotivă, până în 1964, când s-au produs ultimele locomotive pentru Vietnam. Lor le este dedicat albumul realizat de Casa de Cultură Studențească (CCS), prin Ministerul Tineretului, și cu sprijinul oferit de Ada Cruceanu, Bogdan Mihele și Muzeul Cineastului Amator (MCA).
„Andrei și Bogdan se ocupă atât de colecționarea a ceea ce poate fi colecționat, cât și de expunerea a ceea ce ei au colecționat. Locomotiva din seria 50.000 se află în muzeul din Triaj dar lipsește din acest album. Este însă cea mai cunoscută, întrucât lumea cunoaște că prima asemenea locomotivă a fost fabricată în 1925, fiind denumită Regele Ferdinand, nume purtat de când a ieșit pe poarta fabricii până când a fost preluată de Căile Ferate Române. Aceasta putea să facă tracțiune, atât de marfă, cât și de călători, Reșița aducându-i o serie de îmbunătățiri încă din 1926”, afirma Ada Cruceanu la momentul lansării albumului în ineditul spațiu al… peronului gării Reșița Sud.
Pe coperta a treia apare imaginea gărilor Câlnic și Moniom, astăzi aproape neînsemnate. Însă gara Câlnic e cea care a dat denumirea tronsoanelor Câlnic-Voiteni și Câlnic-Caransebeș. Iar gara Moniom se speră că va rămâne și în contextul viitoarei linii moderne.
Locomotivele reșițene au fost prezentate și în 15 fotografii expuse cu ocazia lansării albumului. Este doar una dintre acțiunile anunțate pentru anul acesta, întrucât cu sprijinul șefului gărilor reșițene, Todosie Tămășilă, și al lui Adrian Istrati, director Regionala Timișoara, la gara Reșița Nord se dorește dezvelirea unei plachete pentru a marca cei 130 de ani de la inaugurarea rutei Reșița-Bocșa. De asemenea, Regionala Timișoara și-a dat acordul ca, pe linia 6, să fie garate cele două locomotive fabricate la Reșița pe care primăria, cu sprijinul comunității, încearcă să le aducă de la Ploiești. Pentru că trebuie recuperat cât mai mult din patrimoniul Reșiței, după cum susținea Andrei Bălbărău, fondatorul MCA.
JCS-Ionel Ivașcu
