REȘIȚA – Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu era redactat și publicat în timpul revoluției de la 1848. În câteva zile, Anton Pann îl punea pe note și era cântat pentru prima dată la 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea. Ulterior devenea cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te române”, iar din 1990 îl cunoaștem cu toți ca imn al României. În 2022, Ziua Imnului a fost marcată solemn în Parcul Tricolorului din Reșița!
„Deșteaptă-te române” cuprinde 11 strofe din care sunt intonate strofele 1, 2, 4 și 11. Mesajul este atât unul social, pentru că impune o permanentă stare de veghe, cât și național deoarece alătură această stare tradiției istorice. Melodia avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, o alta susține că era o melodie cântată pe un text religios intitulat „Din sânul maicii mele”. „Deșteaptă-te române” a însoțit poporul român în momentele esențiale de după compunerea lui, enumerând aici Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, Marea Unire de la 1918, Revoluția din 1989.
De-a lungul timpului, România a avut mai multe imnuri. Primul, cântat în 1862, era o melodie fără cuvinte, compusă de muzicianul german Eduard Hübsch. Apoi, pe această melodie și versurile lui Vasile Alecsandri, avea să fie compus imnul „Trăiască regele”, intonat prima dată în 1884, fiind imn oficial până în 1947. Din 1948, imnul național s-a numit „Zdrobite cătușe”, scris de Aurel Baranga pe muzica lui Matei Socor. În 1953, același Matei Socor compunea muzica imnului „Te slăvim Românie”, versurile aparținând lui Dan Deșliu și Eugen Frunză. În 1977, imnul României avea să fie „Trei culori”, muzica și textul originale fiind compuse de Ciprian Porumbescu, versurile însă fiind modificate de regimul comunist.
Indiferent cum s-ar numi, imnul național, alături de drapel, ziua națională, stema și sigiliul statului sunt însemne naționale, conform articolului 12 din Constituție. Cinstirea simbolurilor naționale înseamnă responsabilitate față de acțiunile asumate, respect pentru libertățile obținute cu greu de români și promovarea lor într-o Europă a diversității și valorilor comune, după cum susține premierul Nicolae Ciucă în mesajul citit de prefectul Ioan Dragomir. „De ziua imnului național, îmi doresc să rămânem mereu uniți în jurul simbolurilor naționale și idealurilor apărate cu jertfă de înaintași”, s-a încheiat mesajul primului ministru.
În opinia Mădălinei Chiosa, viceprimar al Reșiței, valoarea pe care o are o țară este cea pe care i-o acordă fiecare dintre locuitorii ei. De aceea trebuie și suntem obligați să fim primii apărători și ambasadori ai țării noastre. „Trebuie să-i învățăm asta și pe cei mai tineri. Nu trebuie să ne lipsească încrederea în noi și în această țară frumoasă cu oameni la fel de frumoși”, a încheiat Mădălina Chiosa. Apoi imnul național s-a auzit sub tricolor precum un răsunet al istoriei.
JCS-Ionel Ivașcu
