Jurnal CS: Excelenţă, statul
pe care îl reprezentaţi susţine
financiar, prin diferiţi agenţi economici,
organizarea Olimpiadei de limbi slave. Este acesta un
prim pas în colaborarea cu statul român?
Dagmar Repčeková: Nu, nu
este prima dată. M-am implicat de câte ori
am avut ocazia. Şi anul trecut, de când sunt
aici, am căutat sponsori pentru a oferi premii,
i-am şi găsit, dar nu şi-au exprimat
dorinţa de a participa direct. Anul acesta am
dorit să le arăt firmelor ce fel de copii
participă la acest concurs. Cred că atunci
când ei înşişi văd ce se
petrece aici, au satisfacţia interioară
că au investit bine. De asemenea, am vrut să
lansăm un mesaj că firmele slovace sunt aici,
că ele caută viitoarea forţă de
muncă, iar aceşti tineri au marele avantaj
că sunt cunoscători ai celor două limbi.
Interesul meu este ca aceşti copii să
rămână aici, să continue
cultivarea limbii slovace, să se realizeze aici,
unde au crescut, unde s-au născut, nu să
plece în Slovacia sau în alte
ţări străine. Altfel ar pierde mult
etnicitatea României care este minunată.
Jurnal CS: Sunt foarte mulţi români care
lucrează în străinătate, inclusiv
în Slovacia. E clar că acolo se
trăieşte mult mai bine decât în
România şi că acolo există
investitori pentru care
Caraş-Severinul oferă noi
oportunităţi. Legat de acest subiect, la
CJ, a avut loc o întâlnire
între dv. şi administraţia
judeţeană. Care sunt concluziile pe care
le-aţi tras în direcţia viitoarei
cooperări?
D.R.: Primul câştig este că am
făcut cunoştinţă, pentru că
atunci când două părţi se cunosc,
rezultatele se văd mai repede. Cu
Reşiţa, faza discuţiilor legate de
implicarea unei firme în gestionarea sistemului
de încălzirea oraşului, intrată
deja în al doilea an, este spre finalizare. Avem
un proiect foarte bun, nu numai pentru municipiu, ci
şi pentru România. Am ales
Reşiţa pentru că dorim
să facem aici un pilon complex, nu numai pentru
încălzire. Am dori ca aici să se
amenajeze spaţii de producţie pentru materia
primă – biomasă
– a cărei introducere este sprijinită
financiar şi de Uniunea
Europeană. Fiecare ţară
membră a UE şi-a luat
angajamentul ca, până în 2020,
aproximativ 10% din consumul de
energie să fie făcut din
suse alternative, ceea ce va duce la
reducerea emisiilor de gazecu
efect de seră. Implementarea sistemului
facilitează şi producerea curentului
electric. Am stabilit de asemenea etape şi, prin
discuţiile de la CJ, am încheiat-o practic
pe prima.
A fost prezentă şi firma FAB
Group, specializată pe servicii de
intervenţii civile – cel de pompieri fiind
deja cunoscut în România – care mai
are un domeniu de activitate legat de serviciile de tip
SMURD. Având în vedere
că asistăm la reformarea şi
descentralizarea sănătăţii,
reprezentanţii firmei au interes şi în
această privinţă. Şi cred că
se găseşte loc şi pentru ei, pentru
că au capacitatea necesară, în
Slovacia, la aceste servicii, fiind pe locul I.
Spuneaţi că Slovacia este o ţară
bogată! Slovacia nu este o ţară
atât de bogată dacă facem
comparaţie cu vecinii noştri. Poate efectul
se datorează faptului că am aderat ceva mai
devreme la Uniunea Europeană. Mă bucură
faptul că acum avem firme puternice din punct de
vedere al capitalului, care îşi pot permite
multe. Atunci când găsesc
oportunităţi şi cad de acord, pot
investi fără să aibă probleme
financiare.
Jurnal CS: Pe plan cultural, am înţeles
că aveţi un proiect de promovare a statului
nostru. Care sunt coordonatele în acest sens
şi care ar fi primul pas la care v-aţi
gândit?
D.R.: Este un program în cadrul căruia dorim
să prezentăm potenţialul economic al
judeţelor, al reşedinţelor acestora,
să le oferim firmelor informaţii despre
strategii, studii de fezabilitate,
posibilităţile de dezvoltare, care să
scoată în evidenţă
potenţialul zonei, care să atragă
investitori şi turişti. Informaţiile vor
fi propagate electronic, prin pagina web a Ambasadei
şi prin cea a instituţiei de promovare a
investiţiilor în Slovacia. Deocamdată
suntem în stand by, pentru că acum se
hotărăşte cum va arăta proiectul.
Ideea a fost îmbrăţişată
în Slovacia şi se gândeşte
crearea unei platforme speciale unde să fie
postate aceste informaţii. Partea
română ar putea şi va fi chemată
să intervină pentru completări.
Jurnal CS: Ce puteţi să ne spuneţi
despre modul în care statul pe care-l
reprezentaţi s-a gândit să ajute
familiile slovace din România în
păstrarea tradiţiilor pe care le-au adus
aici?
D.R.: Avem o instituţie guvernamentală pentru
slovacii din străinătate care
finanţează o serie de proiecte. Nu prin
firme, ci prin sectorul extraguvernamental. În
cazul nostru, prin Uniunea Democratică a
Slovacilor şi Cehilor din România. Anual,
sunt organizate două runde pentru aprobarea
proiectelor prezentate de slovaci. Numai anul trecut au
fost finanţate proiecte în valoare de
8.000.000 de coroane, ceea ce înseamnă cam
300.000 de euro.
Jurnal CS: Vă mulţumim Excelenţă
pentru timpul pe care ni l-aţi pus la
dispoziţie. Doriţi să mai faceţi
vreo precizare în plus?
D.R.: Plec de la concepţia că viaţa este
în regiuni, nu la
Bucureşti! De aceea ţin
să fiu prezentă în regiuni, să
caut legături în teritoriu. Şi aici, ca
şi în Slovacia, este
criză, dar efectele ei ar putea fi diminuate. Sunt
fericită că aici am reuşit să
împletim economicul cu minoritatea, cu cultura,
şi astfel vor reuşi să găsim aceste
multiple efecte pentru a continua această
colaborare.
Antoniu Mocanu