REȘIȚA – Primăria a demarat demersurile pentru aducerea la Reșița de alte locomotive fabricate aici. Ideea a fost vehiculată încă de la finele anului trecut, întrucât în 2022 se împlinesc 150 de ani de la prima locomotivă cu abur fabricată în uzina reșițeană!
În cadrul unei dezbateri recente, ideea a fost readusă în atenția primăriei, consilierul cultural Dorinel Hotnogu confirmând că primăria poartă discuții în acest sens. „Am luat legătura cu Compania de Turism Feroviar, care ține de CFR. Ei au în patrimoniu locomotive fabricate la Reșița care ar putea fi aduse”, ne-a declarat acesta.
Două asemenea locomotive sunt la Ploiești, ele fiind aduse în atenția primăriei de către societatea civilă. Însă acele locomotive sunt în patrimoniul Muzeului Căilor Ferate, aflat în subordinea CFR, fiind totodată clasate ca piese de tezaur. Ceea ce face foarte dificilă mutarea lor, decizia ținând de Ministerul Transporturilor. „În plus, una dintre locomotive este într-o stare tehnică foarte precară. Cealaltă poate fi reparată, dar în România nu există niciun atelier care să fie autorizat să repare asemenea piese de tezaur. Noi facem demersuri și vrem să aducem piese noi, dar nu neapărat cele de la Ploiești”, am mai aflat de la Dorinel Hotnogu.
Din aceeași sursă, reținem că primăria a purtat mai multe discuții în vederea conturării unei agende culturale prilejuite de aniversarea de anul acesta. Conform lui Hotnogu, primăria dorește organizarea unei suite de manifestări culturale care să înceapă la finele lunii aprilie și să se întindă cel puțin până pe 9 iunie. Cele două momente sunt date de împlinirea a 50 de ani de la inaugurarea Muzeului locomotivelor cu abur din zona Triaj, respectiv data când, în 1872, s-au făcut primele probe pe liniile interne uzinale ale primei locomotive cu aburi, iar aceasta a funcționat.
În cadrul recentei dezbateri, a fost prezentată partea a doua a suplimentului „Reșița, 250 de ani” al Revistei „22”, supliment dedicat Reșiței literare. Academicianul Mircea Martin scrie un articol de fond dedicat scriitorilor din Caraș-Severin și impactului acestora asupra literaturii Banatului. Gheorghe Jurma scrie despre cărțile și scriitorii Reșiței de-a lungul timpului. Erwin Țigla vorbește despre festivalul de literatură germană pe care-l organizează, iar Ioana Ciolea oferă detalii despre salonul de fotografie industrială, desfășurat la vila de protocol a TMK.
JCS-Ionel Ivașcu
