CARAŞ-SEVERIN – Aceasta este părerea primarului Reşiţei, Nelu Popa, care consideră că nu există o altă soluţie care să facă lucrurile să meargă bine atunci când domeniul va fi gata!
Primarul Reşiţei susţine că a avut discuţii la ADR Vest nu doar despre posibilitatea finanţării acestui proiect amplu ce vizează domeniul schiabil de pe Semenic, ci şi despre administrarea acestuia când va fi gata. „Eu, personal, nu cred că e o altă cale decât o societate comercială care să aibă în ea doar entități private. Avem exemplul Voineasa, care nu funcționează pentru că s-a cedat administrarea către primăria unei comune unde oamenii au anumite limitări în a înțelege ce înseamnă asta, au făcut în ultimii 7 ani o investiție de 30 milioane de euro, an de an se licitează cine să concesioneze. Soluția de administrare e o entitate în care doar noi să fim acționari sau asociați, cele trei entități (Primăria Reşiţa, Consiliul Judeţean, Primăria Văliug), poate fi SRL sau dacă se transformă în SA, oricine vine să pună bani, e binevenit. Am avut discuții la ADR, se va finanța acest proiect care mai are de acoperit aproximativ 32-36 milioane de euro, parțial 10 milioane de euro din fondurile de turism de la dispoziția ADR Vest, urmând ca pentru cele 20 și ceva de milioane euro să angajăm un credit BERD sau de la Banca Mondială pe 20-25 de ani. Noi, reșițenii, credem în proiect și mergem mai departe“, a spus Nelu Popa.
Consilierul judeţean Ioan Crina s-a declarat sceptic în privinţa unei astfel de administrări, exemplificând cu situaţia Schilift. „Eu întâmplător am fost în consiliul de administrație la schi (Schilift SRL), au fost trei entități: CJ Timiș, CJ Caraș și Primăria Văliug. În 4 ani de zile nu am putut ține ședințe în care să fie statutar, m-am rugat să vină să îl dea în exploatare, domnul primar Popa ştie, mi se părea o utopie ca el să stea, a fost o investiție. Nu aș vrea ca și acum să ajungem în aceeași situație indiferent cât de frumos sună. Eu vreau să facem ceva acolo, dar să discutăm lucrurile clar. Care va mai fi rolul Consiliului Judeţean?“, a spus Ioan Crina.
În privinţa Schilift, primarul Reşiţei spune că societatea nu a funcţionat pentru că nu mişca nimeni lucrurile: „Schilift SRL nu a mers pentru că nu a existat un motor care să împingă lucrurile, dacă trei acționari nu reușesc să se întâlnească de 2-3 ori pe an, nu mai ține de logică. Tocmai de aceea, eu am propus să luăm acțiunile CJ Timiș, dar ei vor banii pe care i-au dat ei din 2007, actualizați. Şi nu am vrut! CJ Caraș a a pus la dispoziție un euro, CL Văliug a pus la dispoziție o zonă stâncoasă pe care a evaluat-o la 150.000 de euro și CJ Timiș a plătit Hidroconstrucția să pună instalația… Dacă o societate e gestionată așa cum trebuie, eu vă zic că funcționează. ADR a spus că nimeni nu poate limita dreptul unei societăți comerciale a noastră să participe la licitație. Vom face o societate comercială la finalul obiectivului care îl va administra, exact ca AquaCaraș, noi am dat în concesiune conductele, stația de tratare, stația de epurare, ei plătesc o redevență. PMR angajându-se la un credit mare, singura chestiune este când se vor face documentele pentru încredințarea în administrare societății, se va stipula că profitul va merge preponderent pentru achitarea creditului bancar. Ca și la AquaCaraș, există un fond IID“.
Consilierul Crina a mai cerut doar „Să scoatem la licitație, să vină o societate privată care să opereze“, întrebând încă o dată despre rolul Consiliului Judeţean în ceea ce înseamnă domeniul schiabil.
Discuţia, purtată de Crina şi Popa în cadrul unei şedinţe a Consiliului Judeţean, a fost încheiată de Romeo Dunca, preşedintele spunând că rolul CJ va fi acela de a tăia panglica, dar până atunci mai este de lucru: „Vă spun eu, Consiliul Judeţean o să taie panglica, va participa să taie panglica, atât. Noi n-am făcut prea multe, noi am venit ca și suport, susținând ideea și efortul Primăriei Reșița. Punem la dispoziţie un teren… Dar până când se termină domeniul schiabil mai durează şi vedem atunci ce o mai fi!“.
Se estimează că domeniul schiabil va genera 3-4 milioane de euro profit pe an, fără a include ce înseamnă dezvoltarea pe orizontală, de care vor beneficia primăriile prin cota semnificativă de impozit pe venituri, pe TVA, construcțiile care se vor face în zonă, autorizații de construcție etc.
JCS-Nina Curiţa
