CARAŞ-SEVERIN – Un studiu legat de consumul de droguri, alcool şi tutun în mediul şcolar preunivarsitar din Caraş-Severin, întocmit pe anul şcolar 2020-2021, de Agenția Națională Antidrog, scoate la iveală realităţi şocante!
Au fost vizaţi elevii din învățământul liceal și profesional de zi din județ, urmărindu-se cunoaşterea problematicii drogurilor, evaluarea dimensiunilor şi caracteristicilor consumului de substanţe psihoactive.
După tipul de drog consumat, cea mai mare valoare se înregistrează în cazul consumului de canabis/hașiș – 10,1%. Urmează NSP – 0,8%; LSD/alte halucinogene – 0,7%; cocaină, amfetamine –câte 0,6%; ecstasy, tranchilizante – câte 0,3%; ciuperci halucinogene – 0,2%; steroizi anabolizanți – 0,1%.
Peste jumătate din elevii cărăşeni au experimentat consumul de tutun (56,9%), în timp ce, 44,7% dintre ei au declarat un astfel de consum și în ultimul an. Aproape o treime (32,7%) dintre cei chestionați au fumat în ultima lună. Legat de fumatul în ultimele 30 de zile, fetele conduc clasamentul, cu 34%, faţă de 31,1%. Şi din studiu reiese că valorile cresc progresiv, în acelaşi timp cu anul de studiu.
„Consumul de produse alcoolice înregistrează cel mai înalt nivel al prevalenţei consumului dintre toate substanţele psihoactive luate în considerare în acest studiu, ceea ce confirmă faptul că alcoolul este un drog social larg acceptat“, se arată în studiu. Aproape 9 din 10 adolescenţi (90,2%) au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, iar unul din doi adolescenți (54,2%) a consumat alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. Cei mai „beţivani“ sunt băieţii, primii fiind cei de clasa a XI-a, urmaţi de cei de clasa a X-a. Însă cumulat, din trecut, cel mai mult au băut cei de-a XII-a, iar la consumul în ultimul an şi în ultima lună, primii sunt cei de-a X-a. Chiar şi aşa, mai mult de un sfert din adolescentele chestionate (27,7%) au recunoscut că au fost în stare de ebrietate cel puţin o dată în viaţă.
Mai mult de o treime dintre adolescenţi (44,4%) au consumat alcool în exces, de-a lungul vieţii, ajungând la starea de ebrietate, iar 11,2% au experimentat starea de ebrietate cel puţin o dată în ultimele 30 de zile.
Legat de percepţia riscurilor implicate de consumul de psihoactive, 3 din 4 adolescenți atribuie un risc ridicat consumului regulat de NSP (74,1%), fumatului zilnic a mai mult de un pachet de țigări (71,3%), consumului a 4-5 pahare de alcool zilnic (70,9%), consumului regulat de amfetamine (69,7%), consumului regulat de ecstasy (69,4%) și consumului regulat de canabis (67,4%). Mai mult de jumătate dintre adolescenţi (58,1%) cred că este riscant să consumi mult alcool. Tot în jur de jumătate consideră riscant consumul experimental de droguri ilicite și doar 14,8% atribuie un risc ridicat consumului ocazional de tutun.
Cum percep tinerii atitudinea părinţilor faţă de consum? O percep la un nivel de toleranţă, de permisivitate mai mare în cazul consumului de alcool, decât în cazul drogurilor (canabis/ hașiș, NSP și ecstasy). Potrivit studiului, mai permisivi sunt taţii. Fapt pentru care una dintre recomandările cu care se încheie studiul este ca programele de prevenire să se axeze în principal pe faptul că, în privinţa consumului de droguri, părinții a unu din patru adolescenți nu au o atitudine fermă, iar la alcool, nu au atitudine fermă decât părinţii a jumătate dintre ei. În concluzie, este necesară informarea părinților elevilor de gimnaziu și liceu în legătură cu semnele de debut ale consumului de substanțe psihoactive, precum și cu efectele sociale, medicale și juridice ale consumului și traficului ilicit de droguri.
JCS-A.M.
