REȘIȚA – Trebuie scoase la iveală comorile pe care le avem în materie de clădiri şi monumente de patrimoniu şi spuse poveştile legate de acestea, este de părere istoricul de origine reşiţeană Attila Varga, care ne-a vizitat, recent, la redacţie!
Într-un articol recent semnalam parteneriatul graţie căruia monumentele şi clădirile de patrimoniu din Banatul de Munte vor fi valorificate după o amplă muncă de cercetare. Proiectul „Monumentele istorice, comori ale Banatului de Munte – restaurare, protejare, promovare“, despre care directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, dr. Liubiţa Raichici, spunea că are ca ţintă integrarea acestora într-un circuit turistic, este un proiect care trebuia făcut mai demult.
Aşa consideră Attila Varga, doctor în istorie, cercetător ştiinţific în istorie universală în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române şi cercetător invitat, profesor în cadrul Universităţii Oxford care este, înainte de toate, reşiţean: „Este şi un proiect de cercetare, dar este şi un proiect care îşi propune să pună în valoare comorile arhitecturale ale acestui judeţ. Eu m-am născut la Reşiţa, iubesc acest oraş şi, oricum, lucram pentru un proiect similar la Cluj-Napoca unde se întocmeşte o bază de date. Fireşte, pentru arhitecţi este foarte importantă partea tehnică, planul, cum s-a construit, dar pentru istorici, pentru turişti este importantă povestea. Ca să poţi să refaci povestea unei clădiri sau a unui monument, trebuie să iei tot acest corolar, să porneşti de la arhitecţi, de la detalii tehnice şi ce s-a întâmplat în clădire. Este o multitudine de provocări pe care trebuie să ţi le asumi. Acum suntem la faza la care lucrăm la vol. II din Dicţionarul arhitecţilor din monarhia austro-ungară şi m-am gândit că în acel context, dacă la Cluj nu există o bază documentară, o bază istorică, o bază de planuri, cum o fi la Reşiţa, pentru că şi aici sunt o grămadă de clădiri foarte valoroase. Doamna Liubiţa Raichici mi-a pus la dispoziţie o bază documentară elementară. Sunt în Caraş-Severin aproximativ 835 de clădiri şi monumente de patrimoniu, iar în Reşiţa cam 80 – 83 de clădiri importante. Cine le-a construit? Nu ştim date despre arhitecţi, nu avem planuri de arhitectură. Este o mare problemă, pentru că sunt clădiri vechi. La un moment dat vor trebui refăcute, cum s-a întâmplat, de fapt, la Cluj. Inevitabil, Primăria a trebuit să recurgă la refaţadizare şi la repararea unor clădiri importante. Cum faci refaţadizarea, pentru că sunt clădiri vechi, nu poţi s-o faci la întâmplare, ai nevoie de un dosar cu o bază de date pentru fiecare clădire, cu arhitect, cu planuri, cu detalii tehnice, cu informaţii. Nu ai dosarul, nu poţi să faci reabilitarea clădirii, nu mai vorbim de poveste“.
Istoricul originar din Reşiţa a spus că într-un asemenea proces de protejare şi de conservare a monumentelor istorice e nevoie nu doar de munca unui arhitect, ci e nevoie de istorici, de sociologi, de oameni care sunt specialişti pe marketing care să poată promova în mod profesionist toate aceste clădiri şi monumente. „Deci, este vorba de un proiect interdisciplinar şi lucrăm în echipă, pentru că Reşiţa are o grămadă de poveşti fascinante, a spus Attila Varga. Nu trebuie să privim istoria acestui oraş doar prin prisma evenimentelor. Sunt o serie de poveşti legate de clădiri, de monumente, de spaţii, poveşti pe care nu le-a spus nimeni, niciodată. Sunt, de fapt, parte din identitatea, din povestea acestui oraş. Dacă tai această parte, văduveşti oraşul de, poate, cea mai fascinantă şi interesantă parte a istoriei sale. Şi aici trebuie să o luăm de la zero“.
„Există deja un fundament puternic al proiectului“
Se pare că şi primarul Reşiţei agreează ideea valorificării patrimoniului, mai ales în contextul „schimbării la faţă“ a fostei „cetăţi de foc“, dar şi în condiţiile în care şi-a exprimat dorinţa de a face din Reşiţa un oraş turistic. Ideea i-a fost deja prezentată, în urma unor discuţii preliminare, aşa cum a specificat istoricul care a iniţiat parteneriatul cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi proiectul: „Există deja un fundament puternic al acestui proiect, am semnat un parteneriat între Institutul de Istorie <<George Bariţiu>> din Cluj-Napoca şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş-Severin. Avem la Cluj proiectul deja aprobat de către Primăria municipiului pentru clădiri de patrimoniu şi pentru arhitecţi, aşadar avem un fundament. Urmează să vin mai des la Reşiţa pentru documentare la faţa locului, pentru că informaţii despre clădiri, despre monumentele din Caraş-Severin aici se pot găsi, deci va trebui să aprofundăm această cercetare, apoi trebuie să facem o bază de date, să publicăm albume, să promovăm povestea celor mai importante monumente şi clădiri. Au fost nişte discuţii preliminare cu Primăria, care a acceptat ideea. Eu mă bucur foarte mult de ceea ce văd la Reşiţa şi cred că primarul face o treabă extraordinar de eficientă, pentru că se schimbă faţa oraşului. Eu m-am născut aici, am crescut aici şi pot să spun că niciodată nu am văzut o asemenea efervescenţă în schimbarea la faţă a Reşiţei, care cred că este de bun augur. Pe un alt nivel însă, trebuie scoase la iveală comorile oraşului. Ştiu că este un eveniment foarte atractiv pentru tineri, dar când vin turiştii aici, vin să vadă şi ce este în zonă. Din fericire, avem ce să arătăm! Unde mai trebuie lucrat, asta sper să facem în parteneriat cu Direcţia pentru Cultură, să promovăm mai bine şi mai pe înţelesul tuturor, bogăţiile patrimoniului cărăşean. Discuţii au fost, vor mai fi, ideea a fost apreciată, este şi cine să se ocupe, eu garantez că acest proiect are durabilitate, fiindcă nu este suficient numai să-l începem. Avem o strategie, un plan de lucru, ştim care sunt paşii de urmat, ştim unde să ne documentăm“.
JCS-Alexandra Gorghiu
