LĂPUŞNICU MARE – Nu mică a fost bucuria primăriţei Mihaela Drăgilă când a primit vestea aprobării proiectului de Silvomediu. Banii vor intra în conturile Primăriei, însă nu se ştie încă ce se va face cu banii.
Cu siguranţă, cei 250.000 de euro vor fi folosiţi cât mai înţelept în dezvoltarea comunei, dar pentru proiecte care să îmbunătăţească viaţa lăpuşnicenilor şi mocerişenilor, primăriţa a dat sfoară-n ţară, chemându-i pe cetăţeni la sfat. Ea a anunţat pe Facebook că îi aşteaptă în Primărie la o cafea pentru sugestii, dar şi pe pagina de socializare, fiindcă în ultima vreme, primarii comunică mai uşor cu cetăţenii, folosindu-se de tehnologia actuală a internetului, respectiv a social media. Exact ca în bancul cu iepuraşul şi pâinişoarele mici, mici, mici sau sticlele de pepsi, la fel de mici, mici, mici, pe care le-a vrut de la magazin, când ele au ajuns pe raft, iepuraşul l-a întrebat pe vânzător ce face ele, ei bine, banii vor veni, dar ce vor face localnicii, că sunt atâtea lucruri pe care le vor în comună!
„Eu încă nu am nici un plan cu cei 250.000 de euro, spune Mihaela Drăgilă, dar aştept sugestii. Acestea vor fi dezbătute, iar în urma consultării publice vom demara un proiect care să se încadreze în sumă. Oamenii de la noi n-au văzut prea multe proiecte în ultimii 20 de ani la Lăpuşnicu Mare, drept pentru care nici nu au cunoştinţe foarte precise despre ce înseamnă un proiect.“
Drăgilă adaugă că pentru a se vedea o activitate concretă pe şantier peste doi ani, trebuie să se apuce de treabă încă de pe acum. Proiectul de Silvomediu, Măsura 11, a fost depus în 2019, pentru conservarea, regenerarea şi regândirea modului în care se exploatează pădurea.
„Comuna Lăpuşnicu Mare e proprietar pe cca.1900 de hectare de pădure pe care, de la venirea mea în Primărie, le păzeşte şi le administrează cu o firmă silvică autorizată, respectiv Ocolul Silvic Banatul Montan, explică Mihaela Drăgilă. Ne-am gândit cum să facem în aşa fel încât să avem câştig de pe urma pădurii, fiindcă suntem în zona de munte şi pădurea e pusă în valoare oriunde te-ai duce dar, în acelaşi timp, să nu mai intervenim pentru a exploata aşa, meschin, tăind lemn fără prea multă pricepere. Aşa că, am amenajat pădurea şi ne-am înscris pentru această finanţare prin APIA, pentru cele 1900 de ha de pădure. Asta înseamnă că 20 la sută din suprafaţa pădurii a fost introdusă în zona de linişte, adică timp de 10 ani nu vom interveni acolo cu utilaje, nu vom exploata, nu vom ascuita nici măcar păsările care cântă. O altă porţiune, aflată în altă categorie, va putea fi exploatată doar într-un anume fel, se vor face tăieri de igienizare absolut strict necesare şi am lăsat 40 la sută din suprafaţa totală a pădurii pentru a fi exploatată în folosul cetăţenilor, pentru lemn de foc. Nu poţi să condamni o comunitate ca cea de la noi, de aici, să-şi găsească alt mod de încălzire pe timp de iarnă decât lemnul de foc. Asta ar însemna ca toate gospodăriile să fie regândite, iar asta e o cheltuială colosală. Noi nu vrem decât ca oamenii de la noi din comună să trăiască bine, să trăiască decent şi confortabil. Deci, prin acest proiect, ei vor putea achiziţiona în continuare lemn de foc de la ocolul pe care l-am pus la punct împreună cu alte comune din judeţ, prin asocierea la Ocolul Silvic Banatul Montan, dar în acelaşi timp vor putea beneficia de această resursă la nivel de comunitate, nu neapărat individual“.
În privinţa cheltuirii celor 250.000 euro care vor veni, edilul spune că aceştia nu vor fi direcţionaţi toţi spre un singur proiect, ci vor fi întocmite două sau trei proiecte mai mici, în funcţie de consultările cu cetăţenii. Aceştia deja au avansat câteva propuneri: „O parte dintre locuitori îşi doreşte locuri de joacă pentru copii. O altă parte a sugerat asfaltări. Acum eu lucrez deja la un studiu de fezabilitate pe o asfaltare tot în intravilanul comunei, în Lăpuşnic şi în Moceriş, de aceea i-am informat pe cetăţeni că nu vom suprapune lucrarea asta cu cealaltă. O altă parte dintre locuitori a solicitat intervenţii pentru Căminul Cultural de la Moceriş şi o altă parte din cetăţeni ne-a sugerat să construim o hală care să poată fi pusă la dispoziţie unui investitor care ar fi interesat să vină aici, să dezvolte o anumită activitate economică şi să nu aibă presiunea amenajării unui spaţiu. Să producem ceva din care să iasă bani de un salariu pentru oameni. Având atâta pădure în jur, mi se pare firesc să producem bricheţi sau alte modalităţi de încălzire a locuinţelor sau chiar cineva ar fi interesat să aducă şi utilaje pentru recuperarea unor componente de la maşini, alţii vor o făbricuţă de lapte“.
Important e să se construiască ceva care să producă mai departe o sursă de venit, în beneficiul localnicilor. Poate bate palma cu Popa pentru producţia de lapte şi se mai face o linie de panificaţie pentru ca edilul Reşiţei să asigure şcolilor produse proaspete diin zona montană, că tot s-a înhămat la proiectul „Laptele şi cornul“. Dacă tot vor lăpuşnicenii şi mocerişenii o făbricuţă de lapte!
JCS-Alexandra Gorghiu
