VALEAPAI – Acestea vor fi supravegheate atent de către arheologii Muzeului Banatului Montan, astfel încât istoria îngropată în pământul conacului Atanasievici să nu fie deranjată!
Tunelul din cărămidă arsă descoperit în noiembrie 2019, în timpul lucrărilor la reţeaua de apă şi canalizare din Valeapai, tunel ce porneşte de la conacul Atanasievici şi ajunge până la moară, a fost, mai ales pentru săteni, prilej de dezbatere, similar unui vot pro sau contra trecutului. Mai presus de părerile lor, legea-i lege pentru toţi, iar asta a însemnat oprirea lucrărilor pentru expertiza arheologică.
Despre stadiul lucrărilor, dar mai ales când vor vor fi reluate acestea, managerul Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a făcut câteva precizări: „Arheologii Banatului Montan care au fost la faţa locului au constatat intervenţiile care s-au făcut în zona tunelului descoperit. Este vorba despre un tunel care deservea conacul de la mijlocul secolului al XIX-lea. Urmează ca în decursul lunii februarie să se demareze lucrările de supraveghere arheologică şi cercetare arheologică, totodată, pentru tronsonul din zona în care a fost descoperit acest tunel. În rest, se va face supraveghere arheologică, conform recomandărilor Ministerului Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană de Cultură Caraş-Severin. Practic, lucrările la reţeaua de apă şi canalizare se vor relua în momentul în care se va primi autorizaţia pentru cercetare şi supraveghere arheologică. Supraveghere arheologică înseamnă că, în timp ce utilajele execută lucrarea, arheologul supraveghează cu atenţie, fiindcă potrivit legilor de protejare şi conservare a patrimoniului din România, în cazul în care în timpul lucrărilor de supraveghere arheologică se identifică situri arheologice, lucrările, bineînţeles, trebuie oprite pentru efectuarea cercetării arheologice“.
Aşadar, istoria acestor locuri nu va fi deranjată, atâta timp cât arheologii specialişti de la Muzeul Banatului Montan, vor sta de veghe ca nişte bravi străjeri ai patriei, începând cu luna februarie. Dacă tunelul va fi acoperit, pentru ca istoria să rămână în continuare acolo, în pământul păienilor, cel mai probabil că da, fiindcă este exclus să devină viitoarea afumătoare a satului, unde fiecare să-şi aducă slănina şi cârnaţii. Cât despre alte atracţii, cum ar fi, de pildă, turism cultural în jurul unui sistem de canalizare vechi este şi mai puţin probabil să fie pus în practică, chiar şi cu proiecte ambiţioase. Uneori, istoria, dacă a fost dezgropată accidental, trebuie să rămână acolo unde îi e locul, dar asta vor decide arheologii, care sunt, desigur, cei mai avizaţi să emită păreri.
JCS-Alexandra Gorghiu
FOTO: Sebastian Danciu