REŞIŢA – Managerul Waldemar Murgu, entuziasmat de rezultatele financiare, a menţionat şi alte schimbări în bine din ultima vreme, însă nu şi realităţile ce ţin de comportamentul personalului în raport cu pacienţii.
Despre faptul că SJU Reşiţa nu mai funcţionează pe pierderi am consemnat în cotidianul nostru, deşi oamenii au comentat, deloc favorabil, online, mai ales în privinţa voucherelor de vacanţă. Trebuie să recunoaştem, totuşi, mai ales cei care au avut pe câte cineva sau au fost ei înşişi nevoiţi să se interneze în ultima perioadă că s-au făcut unele schimbări ce sporesc confortul pacienţilor. De pildă, tot pentru a scuti plata la încălzire şi a economisi bani din buget, Murgu a bătut pe la diferite porţi şi a făcut aprovizionarea cu lemne, trecând la încălzirea pe centrală cu lemne: „Curtea spitalului e plină de lemne şi încă vom mai primi. Aşa am învăţat, cum zice proverbul, adică vara să-ţi faci sanie! Avem lemne pentru toată iarna, deci noi nu vom mai plăti nici un leu la încălzire. Am încercat să anticipez acest lucru şi să mă rog de toată lumea. Nu mi-e ruşine, fiindcă mulţi m-au întrebat dacă nu mi-e ruşine să tot cer? Repet, nu, nu mi-e ruşine, pentru că nu cer pentru mine, cer pentru oamenii din oraşul Reşiţa şi din împrejurimi, bineînţeles, că la spital nu vin doar din Reşiţa“.
Referitor la Centrul de permanenţă din Bozovici, Murgu a spus că singura problemă este de personal: „Nu am găsit medic. Am scos de trei ori postul la concurs şi nu s-a prezentat nimeni. La fel s-a întâmplat şi la Pediatrie şi la Oftalmologie. Abia acum s-au prezentat două doamne la concurs pentru Pediatrie. La Bozovici avem nevoie de medic generalist, fiindcă acum lucrăm cu o doamnă pensionară. Nu se prezintă nimeni la concurs, deşi am mediatizat concursul pentru ocuparea postului. Să nu creadă cineva că la Bozovici salariul e mai mic, este identic cu cel al unui medic de la Reşiţa. Din păcate, sunt lucruri care nu mai ţin de noi“.
Dacă pacienţii au mai multă încredere să se interneze acum la Reşiţa, Murgu spune că da: „În primul rând, condiţiile de cazare s-au îmbunătăţit evident foarte mult. Aşa cum se ştie, am zugrăvit, am reparat, am adus paturi noi, am adus 78 de frigidere din donaţii, televizoare, este foarte cald, deci căldura nu este o problemă. Eu cred că da, oamenii vin cu mai multă încredere, pentru că cel mai bun exemplu este creşterea numărului de pacienţi. Pacienţii au început să vadă că lucrurile s-au schimbat în bine şi se vor schimba şi în viitor cu proiectele europene. Peste doi ani, cel puţin Staţionarul II, care va fi primul început şi primul terminat, va arăta ca un spital din Germania. Lucrările durează aproximativ doi ani de la data începerii, iar asta se va întâmpla undeva, în primăvară anul viitor. Acolo vor fi cele mai dramatice schimbări, este firesc, pentru că spitalul e construit în 1932“.
Atitudinea când se schimbă?
Proiectele, donaţiile, ajută, într-adevăr, la această schimbare la faţă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, însă, tot pacienţii, care da, încearcă să-i acorde mai mult credit, spun că atitudinea personalului nu se va schimba în vecii vecilor. Poţi să le tot dai salarii mari, cu cât le creşti salariile, cu atât devin mai aroganţi şi mai superficiali. Cum să califici atitudinea unui medic cardiolog, care ia apărarea infirmierelor care nu se achită de sarcinile de serviciu?? Întrebare întrebătoare la care managerul, din păcate, de asemenea, nu poate face nimic? Oare în fişa postului nu este stipulată sarcina de a ajuta, bunăoară, o pacientă cu insuficienţă respiratorie şi cu amputaţie de membru inferior, să o ducă cu căruţul la toaletă?? Cum să spui, tu, medic, că nu e obligaţia infirmierului să te ducă la baie? Să fie obligaţia colegelor bolnave de salon?
Alexandra Gorghiu