Interviu cu Ştefan Toth, investitor în agricultură
La Haţeg se construieşte o clădire cu atmosferă controlată, pentru depozitarea cartofilor. Firma care va realiza această construcţie pentru beneficiar a început în aceste zile organizarea de şantier.
Reporter: Care este valoarea investiţiei şi cum aţi obţinut finanţarea pentru proiect?
Ştefan Toth: Investiţia are o valoare de 240.000 de euro. Fondurile necesare ridicării construcţiei şi achiziţionării echipamentelor provin din programele SAPARD şi Fermierul. Am mai accesat şi în anul 2004 programul SAPARD, pentru a cumpăra utilaje agricole în valoare de 50.000 de euro, necesare pentru cultivarea cartofilor pe cele aproximativ 30 de hectare de teren pe care le deţin. Investiţia într-un astfel de depozit am considerat-o necesară pentru că altfel nu mai putem obţine autorizaţia de depozitare şi comercializare. Capacitatea depozitului va fi de maximum 1.200 de tone de cartofi.
Rep.: Sunteţi unul dintre cei trei fermieri, mari producători de cartofi pentru consum şi sămânţă, din Ţara Haţegului. Pe ce gen de cultură agricolă sunteţi specializat?
Ştefan Toth: Suntem specializaţi pe producţia de cartofi pentru sămânţă. Importăm sămânţă certificată din Olanda, pentru care plătim 0,75 de euro pe kilogram, iar noi aici facem o reînmulţire. Cele 300 de tone de cartofi, cât este producţia anuală, le vindem micilor producători din ţară.
Rep.: Aveţi deja două proiecte SAPARD. Aceste proiecte au fost greu de elaborat?
Ştefan Toth: Programul SAPARD a fost binevenit, dar după experienţa mea, consider totuşi că documentaţia este dificil de întocmit. În plus orice investiţie în agricultură este greu de realizat, deoarece fermierul trebuie să aibă de fapt toţi banii, 50% fiind recuperaţi ulterior de la SAPARD. Acesta, cred eu, că este un neajuns. Dar suntem forţaţi să luăm decizia de a ne moderniza pentru a putea rămâne pe piaţă.
Rep.: Care sunt perspectivele în domeniul dvs. de activitate?
Ştefan Toth: Despre viitor ce să spun? Trebuie să facem faţă concurenţei puternice a producătorilor din ţările UE care au costuri de producţie mult mai mici. Noi avem tehnologii învechite, iar subvenţiile sunt ca şi inexistente, fapt pentru care avem cheltuieli mari, lucru care ne scoate din competiţie. Ne mai confruntăm şi cu nesiguranţa posibilităţii de a valorifica producţia. În agricultură profitul este mic, în comparaţie cu efortul depus. Şi dacă vremea este nefavorabilă, întreaga recoltă poate fi compromisă. Pentru a evita aceste neplăceri, am fost nevoit să investesc într-un sistem de irigaţii pentru întreaga suprafaţă cultivată.
Rep.: Sunteţi mulţumit de sistemul de subvenţionare din agricultură?
Ştefan Toth: Ministerul Agriculturii nu are continuitate în activitate, deciziile care se iau la Bucureşti şi brambureala de pe piaţă nu te ajută să faci un plan de afaceri, să întocmeşti un buget de venituri şi cheltuieli. Sistemul de subvenţionare este prost gândit. Nu e normal ca ajutorul financiar să-l primeşti anul viitor, pentru ceea ce ai produs anul acesta. Acum, când aveam mai mare nevoie de ajutor nu avem nimic… Cine rezistă anul ăsta şi anul viitor va rămâne pe piaţă!
Carte de vizită
Nume şi prenume: Ştefan Toth
Data şi locul naşterii: 24 septembrie 1954, judeţul Arad
Studii: absolvent al Facultăţii de Horticultură Bucureşti
Activitate: doi ani angajat la Asociaţia Pomicolă Caraş Severin, 12 ani salariat al Fabricii de Conserve din Haţeg – sectorul ferme, iar din anul 1994 administrator al Hort Imex Haţeg
Clara Pâs
