CARANSEBEŞ – Sunt planuri de lucru pentru activitatea muzeului caransebeşean, care valorifică în această vară o serie de legături cu specialişti străini.
În primul rând va continua colaborarea în Rezervaţia de la Tibiscum, începută în 2017 cu Centrul de Studii Dunărene al Universităţii din Ferrara, condus de prof. univ. dr. Livio Zerbini, acesta sosind în cursul săptămânii trecute în municipiul de pe Timiş şi Sebeş. „Colegii noştri italieni, a precizat într-o conferinţă de presă Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, participă alături de noi la săpături, în zona investigată de noi anul trecut, la Templul roman, descoperit la nord de Castru. Universitatea de Vest din Timişoara participă şi ea cu studenţi. Investigăm, acum, două zone: una în Castru, cealaltă în Aşezarea civilă, readucând astfel la viaţă Tibiscumul“.
Pe lângă cercetările arheologice preventive, Muzeul efectuează cercetări arheologice sistematice. În acest sens, managerul instituţiei a menţionat că zona din jurul Caransebeşului va fi traversată de Gazoductul BRUA, Muzeul fiind implicat în această cercetare, întrucât va fi afectată o bună parte din Necropola romană de la Tibiscum – Iaz. „Rezervaţia arheologică va fi traversată, dar am înţeles, din ceea ce spune constructorul, că se vor traversa Castrul roman şi Rezervaţia la patru metri pe sub ruinele romane. Există o tehnologie nouă, care face posibil acest lucru“.
Tot cu italienii, însă cu Asociaţia de Colaborare Italo-Română, s-a încheiat la mijlocul lunii iulie un protocol, semnat împreună cu preşedintele acestui for, dr. Ervino Curtis, pentru valorificarea în această toamnă a legăturilor cu Primul Război Mondial: „Fiind Anul Centenarului, a spus Ardeţ, e bine să amintim că o parte dintre soldaţii Regimentului 43 din Caransebeş s-au jertfit în Italia. Au luptat în nordul acestei ţări, făcând parte, fireşte, din trupele austriece. După înfrângerea din Galiţia, Regimentul 43 a fost mutat pe Frontul de Vest. Acolo, în această toamnă, în octombrie-noiembrie, colegii noştri italieni, chiar dacă timpul rămas e foarte scurt, vor să facem câteva manifestări legate de participarea românească la luptele din nordul Italiei, mai precis de la Trieste“.
Referitor la Centenarul nostru, al Marii Uniri, proiectul simpozionului „Biserică şi naţiune la românii din Banat şi Transilvania. Episcopul Miron Cristea şi Marea Unire“ – al doilea din cele opt proiecte depuse de Caraş-Severin la Ministerul Culturii, a primit finanţare în valoare de 70.000 lei. Timpul fiind prea scurt pentru organizarea lui în această vară, aşa cum era planificat, simpozionul se va ţine în 24 septembrie. Până atunci, pentru cea de-a doua jumătate a lunii august, sunt prevăzute cercetări arheologice pe Muntele Mic, unde a fost descoperită o inscripţie. De altfel, toate descoperirile de pe Muntele Mic fac parte dintr-un complex sacru, acesta urmând să fie pus în valoare după demararea cercetărilor din zonă.