Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEȘ – Cele două descoperiri au fost prezentate de directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, Adrian Ardeţ, într-o conferinţă de presă.

Mulajul executat după o inscripţie sacră a fost descoperit în Munţii Ţarcu de cunoscutul alpinist Cornel Galescu, care în primăvara acestui an, într-una dintre expediţiile întreprinse, a găsit pe o stâncă o inscripţie săpată în piatră. „În prima clipă, gândul m-a dus la miracolul pe care împăratul Constantin l-a trăit când a văzut crucea pe cer, sigur, ţinând cont de dimensiunea comparaţiei. Mi s-a părut miraculos pentru că ştiam, de foarte mult timp, că toată această zonă este încărcată de ceea ce înseamnă miracol, în special zona Gugu – legendele din jurul său, Peştera lui Zamolxe, Vârful Mătania –, dar toate acestea nu sunt decât supoziţii. Imediat, am simţit că toate aceste lucruri pot fi benefice unui turism zonal, pentru că am văzut că, în alte locuri, dezvoltarea turistică este legată uneori de nişte lucruri banale – o peşteră, o inscripţie, care stârnesc interes şi se pot transforma în branduri turistice”, a povestit Cornel Galescu.

După ce l-a anunţat pe Adrian Ardeţ despre această descoperire, cei doi au mers împreună în acea zonă, în ideea de a căuta şi alte relicve. La rândul său, directorul muzeului caransebeşean a spus că inscripţia se prezintă sub forma unui cerc, în interiorul căruia există o serie de semne grafice, sub formă de săgeată sau de «v», iar dedesubt se află o serie de litere, unele asemănătoare cu literele greceşti, iar sub acestea se găsesc gravări sub forma unor litere care par necunoscute.

Am intrat în legătură cu o serie de specialişti, atât din România, de la Cluj, cât şi din străinătate, din Statele Unite. Ne-au ajutat în acest domeniu oameni pe care i-am şi cooptat în echipa noastră, pentru că, pe viitor, punem problema unei cercetări ştiinţifice. Este vorba despre profesori de la Universitatea din Cluj şi de la Universitatea americană Wisconsin. În momentul de faţă, doar atât vă pot spune: este vorba despre o inscripţie care vorbeşte despre lumea de apoi, din literele care au fost studiate rezultă că este o inscripţie funerară, scrisă, probabil, în secolul I î.Hr., literele care se văd sub zona cercului fiind scrise mai târziu, ele aparţinând altor populaţii, care au trecut prin zonă, este vorba despre câteva rune care au fost adăugate la textul iniţial al inscripţiei, iar această inscripţie se află pe un complex bine lucrat şi bine organizat. Începând din momentul în care am făcut descoperirea, am întreprins toate demersurile la Ministerul Culturii, astfel încât respectiva zonă să fie cuprinsă în patrimoniu. În primul rând, vrem să o protejăm, iar din primăvară intenţionăm să începem cercetările sistematice cu americanii şi cu cei de la Universitatea din Cluj, aşa încât să reuşim să facem ca acest complex să reprezinte un obiectiv turistic de marcă în Banatul de Munte. Este pentru prima dată când, în zona Banatului Montan, a Munţilor Ţarcu, avem de-a face cu asemenea însemne. Ele sunt cunoscute în zona Buzăului, la noi, până în acest moment, nu au fost însă semnalate scrieri pe stâncă. Avem numeroase tiponime care vorbesc despre Antichitate, avem Pietrele lui Scorilo, sus pe Gugu avem stânca pe care se spune că ar fi stat Zamolxe, însă sunt legende. Noi le putem pune în valoare şi cu o cercetare ştiinţifică. Pentru istoria judeţului Caraş-Severin şi a Banatului, este un lucru esenţial ca în zona montană să avem obiective, pe lângă traseele turistice şi frumuseţile lăsate de Dumnezeu în Banatul de Munte”, a mai spus Adrian Ardeţ.

Cea de a doua descoperire din zona Caransebeşului este un dinte de mamut, animal dispărut în urmă cu 10.000 de ani, semnalat de un speolog reprezentanţilor unei primării din apropierea Caransebeşului. „Erau semnale că în zonă ar exista unele aşezări din vremea Paleoliticului. E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Speologul, care face parte dintr-o asociaţie profesionistă din Timişoara, a dus acest dinte primarului, care, la rândul lui, ne-a semnalat nouă descoperirea acestui important element. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Ei au dispărut în urmă cu 10.000 de ani, dar, la ora actuală, existenţa lor continuă prin elefanţi. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Bucureşti, noi neavând specialişti antropologi, şi vom demara, în primăvara viitoare, o cercetare, deoarece bănuim că există mai mulţi mamuţi în această zonă”, a adăugat Adrian Ardeţ.