REȘIȚA – Aceasta este una dintre ideile menite să brodeze un altfel de turism în Banatul de Munte, care să-i invite pe turişti să umble desculţi, cu faţa spre natură.
Palatul Administrativ municipal a găzduit, la mijlocul acestei săptămâni, un atelier de lucru dedicat Zilei Internaţionale a Turismului, prilej cu care a fost organizată şi o deplasare la Monumentul Turismului de la Rusca Montană, toate în organizarea Fundaţiei reşiţene Activity pentru resurse şi dezvoltare durabilă. Au fost făcute prezentări, s-a vorbit despre bogata experienţă a participanţilor la capitolul turism, inclusiv despre tradiţiile şi meşteşugurile încă păstrate cu sfinţenie, dar mai ales despre întoarcerea la natură.
„Ne dorim cu toţii ca judeţul nostru să devină ceea ce trebuie de fapt: un judeţ în care turismul să fie la el acasă, şi turiştii mai ales să fie respectaţi, preciza Nadia Potoceanu, preşedintele Activity. Să nu uităm că monumentul turismului este unic în România, să nu uităm că Banatul este «fruncea» în multe direcţii şi îmi doresc să avem cel mai dezvoltat turism care să vizeze biodiversitatea, apele şi, de ce nu, turismul industrial care este foarte important“.
Activitatea de promovare se înscrie într-un proiect derulat împreună cu Primăria Veliko Gradişte – instituţie văzută de către cei de la Activity drept un partener foarte serios, care a reuşit să dezvolte turismul zonei –, şi cu Primăria Moldova Nouă. Iniţiativa se derulează timp de 14 luni şi urmăreşte exact ceea ce se întrevede din titlu „Provocarea şi oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun“. Proiectul beneficiază de un buget total de 231.640,50 de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia.
„Am făcut o pledoarie pentru ca turismul din Banatul Montan să aibă o nouă etapă de dezvoltare. (…) Monumentul turismului de la Rusca Montană este singurul monument închinat turismului din întreaga lume. Am arătat şi câteva idei despre forme noi de turism ce pot fi dezvoltate în judeţul nostru, de la cele de aventură, până la turismul pe circuite tematice, în aşa fel ca, în conceptul o zi de măcinat la moară, o zi de fript la cazan, o zi de olărit, o zi de participare la o lucrare agricolă, o zi de tors, să putem aduna un grup de turişti pasionaţi de tradiţiile şi frumuseţile zonei, pentru a le cunoaşte şi a organiza în mod specific acest lucru. Pentru noi, cred că este important ca, până în anul 2021 să fim pregătiţi să primim, aşa cum se cuvine, turişti din Timişoara către noi. După cum se cunoaşte, în 2021, Timişoara va fi capitală culturală europeană“, a spus prof.univ. Gheorghe Popovici, care a pledat pentru un turism cu faţa spre natură, departe de stres, care să-i grupeze pe turişti, care să lase autocarele cu 1-2 kilometri înaintea destinaţiei, cu picioarele desculţe, în excursii care să nu fie făcute în grabă, „ci în linişte, cu dorinţa de a privi un apus şi un răsărit de soare. Am spus apus de soare pentru că cel mai frumos este în zona noastră, în Clisura Dunării, fie că e la Baziaş, fie că este în zona Bolboacă“.