REŞIŢA – Asta spune directorul executiv al DSP, susţinut cu cifre de către specialiştii instituţiei, care au prezentat un scurt bilanţ al problemei rujeolei în Caraş-Severin.
Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică a convocat o conferinţă de presă din dorinţa de a mediatiza unele acţiuni de recuperare vaccinală. După cum se ştie, o perioadă îndelungată, a existat un deficit de vaccin antirujeolic, în acest sens se derulează acţiuni importante menite să rezolve această problemă, să convingă populaţia cât de important este vaccinul, să impulsioneze medicii de familie să vaccineze copiii din listă. Dar toate trebuie coroborate cu prezenţa acestui vaccin, pentru că aceste vaccinuri se primesc de la minister, după care ele sunt împărţite medicilor de familie şi celor care trebuie să realizeze această vaccinare. DSP a constituit mai multe echipe care se deplasează în teren, vizând mai ales zonele sensibile. Există comunităţi cu populaţie defavorizată, unde cei mai mulţi copii nu ajung la medicul de familie, nu au şi nu nu figurează pe lista niciunuia dintre ei, iar aceste lucruri trebuie îndreptate.
La eveniment au participat Dan Miloş, directorul executiv al DSP Caraş-Severin, Marinela Popovici, directorul economic al DSP, dr. Ana Baderca, din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat, Vasile şi Nicoleta Măgureanu, specialişti în epidemiologie şi vaccinare.
„Acţiunea de recuperare vaccinală este derulată de DSP CS în cadrul Programului naţional de imunizare, a precizat directorul Dan Miloş. În ultima perioadă de timp există discuţii pro sau contra vaccinării. Există colectivităţi care nu conştientizează faptul că nevaccinarea poate ucide! Există anumite colectivităţi care, din păcate, refuză vaccinarea. Pentru aceste lucruri şi numai pentru acestea, DSP CS a demarat o acţiune cu toate forţele şi cu toate resursele instituţionale pentru recuperarea decalajului privind vaccinarea. Toate aceste acţiuni ale DSP CS ţin îndeaproape calendarul naţional de vaccinare 2017-2018. Avem obligaţia să aplicăm Strategia naţională de vaccinare, iar pe lângă aceste aspecte strict tehnice trebuie să intervenim pe segmentul educaţiei sanitare, mergând până la baza societăţii, prin consilierea persoanelor, a părinţilor etc.“. Directorul Dan Miloş a amintit și câteva cazuri de epidemii produse nu doar la noi, din cauza nevaccinării sau vaccinării unui segment redus al populaţiei, rezultatele fiind dintre cele mai dramatice, cu un număr foarte mare de victime.
Medicii raportează cazuri în genul refuzului, al negăsirii celor în cauză, care sunt plecaţi inclusiv din ţară. Iar unii dintre medici au şi fost sancţionaţi pentru că nu s-au implicat în derularea acestor acţiuni. Trebuie spus şi că autorităţile de la centru au schimbat tariful vaccinării, medicii primind acum 25 de lei în loc de 10 lei, cum primeau până acum, pentru fiecare persoană vaccinată. Şi pentru că în ultima vreme cazurile de rujeolă au ajuns la copii sub vârsta de vaccinare, aceasta a fost coborâtă de la 12 luni, la 9 luni, campania adresându-se inclusiv copiilor de 10 ani fără o zi. Iar transmiterea a fost posibilă la copii chiar mai mici de nouă luni, în special la coadă la medici… Dacă la rând aştepta un copil cu rujeolă, a transmis-o şi altuia, nevaccinat, care nici n-avea vârsta necesară, dar care aştepta la acelaşi medic, cu o viroză respiratorie sau altă afecţiune uşoară.
În perioada epidemiei, din iulie 2016, până în iulie 2017, în Caraş-Severin au fost înregistrate în total 1164 de cazuri dintre care 230 au fost confirmate de laborator, după cum ne spune Vasile Măgureanu, specialistul DSP. Din păcate am avut şi patru decese. Cele mai multe cazuri au fost în Reşiţa – 278 de cazuri, la Bocşa – 159 de cazuri, la Caransebeş – 92 de cazuri, şi la Dognecea – 30 de cazuri.
Judeţul are acum în jur de 2.100 de doze, dar de vaccinat, cu tot cu restanţi, la sfârşitul lunii iulie aveam 4.600, din care au fost vaccinaţi 1.400, la care se adaugă lotul de zi, ceea ce înseamnă că vor fi undeva la peste 2000 de copii, cu tot cu cei recuperaţi şi cu lotul de zi. Însă totul e spre bine, pentru că s-a pornit de la 6.000 de copii, şi s-a ajuns la jumătate, potrivit oficialilor Direcţiei de Sănătate Publică. Dar mai avem de recuperat.